BUCUREȘTI, 22 iul- Sputnik, Dragoș Dumitriu. Considerat curentul politic care poate schimba Europa și poate redresa Uniunea Europeană din căderea de popularitate, suveranismul promovat de Matteo Salvini, familia Le Pen și liderii de la Vișegrad pare agreat și de o parte a populației din România.
Dar, în România s-au luat imediat măsuri - iar suveranismul a fost asociat cu ”scoaterea din UE”, cu ”politica anti-europeană”, cu ”corupția” și interese de grup, cu naționalismul extremist etc.
De fapt, această campanie de dezinformare pare a fi venit chiar de la Bruxellles, unde s-au și luat măsuri abuzive pentru a împiedica formarea unor structuri suveraniste în cadrul (instituțiilor) UE.
Cert este că suveranismul înseamnă o revenire la principiile de bază ale UE – egalitatea membrilor UE, suveranitatea Curților și Curților constituționale naționale, neafectarea intereselor naționale prim impuneri bugetare etc.
La nivelul partidelor din România, PSD a marcat o apropiere de ideile suveraniste în perioada Liviu Dragnea – dar reacția sistemului a fost clară: damnarea președintelui PSD în presa occidentală, pregătind astfel terenul pentru una dintre cele mai controversate condamnări din istoria politicii românești.
La apropiatele alegeri prezidențiale s-au anunțat candidați cu opțiuni diverse – dar interesant este de aflat care este relația lor cu Bruxelles-ul?
Va fi una de supunere totală - așa cum o promovează Iohannis sau Dan Barna, una cu accente demne prin declarații, precum a Vioricăi Dăncilă sau a lui Tăriceanu, sau una fermă, chiar dură față de UE, așa reiese din intervențiile lui Liviu Pleșoianu?
Interesant este - ce dorește opinia publică? Supunere totală sau accente suveraniste în relația cu Bruxelles-ul? Acesta e sondajul pe care vi-l propunem.
