Totuşi, cifrele pot fi mult mai mari decât cele oficiale. Potrivit Strategiei Naționale pentru Românii de Pretutindeni, elaborate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) pentru perioada 2017–2020, numărul românilor din Diaspora se situa, conform estimărilor publicate în 2016, între 3,5 și 4 milioane de cetățeni români stabiliți în străinătate. Dintre aceștia, mai bine de 2,8 milioane trăiesc într-o altă țară membră a Uniunii Europene.
Pe de altă parte, un reprezentant al Diasporei, Cezar Caleap, director executiv al Asociaţiei Internaţionale a Întreprinderilor Creative din Belgia (AIICB), declara, la o conferinţă în noiembrie 2018: „Ce ştiu este că, în realitate, avem aproape 7 milioane de români plecaţi în străinătate, din care nu cred că se vor mai întoarce 10% în România.”
Potrivit datelor Eurostat, ponderea populației active din România (cu vârste între 20 și 64 de ani) care a părăsit țara s-a triplat în ultimul deceniu, de la 7,5% în 2007 la 19,7% în 2017. Țara noastră are, astfel, cel mai mare procent de populație activă care muncește într-un alt stat membru din UE. Media europeană a migrației populației active este de 3,8% din totalul cetățenilor.
Dacă vesticii pleacă în alte țări în special pentru a-și deschide o afacere sau a lucra într-un job de top, românii, precum și cetățenii celorlalte state sărace din UE, migrează din cauze pur economice, pentru salarii mai bune și pentru că nu văd nicio perspectivă reală de îmbunătățire a situației din țara lor.
De asemenea, potrivit unui raport ONU din 2016, România s-a aflat pe locul doi după ritmul creșterii diasporei între anii 2000-2015. Pe primul loc se află Siria (13,1 la sută), urmată de România (7,3 la sută), Polonia (5,1 la sută) și India (4,5 la sută).
