BRUXELLES, 18 iul - Sputnik, Daniela Porovăț. Nominalizarea lui Ioan Mircea Pașcu în locul Corinei Crețu ca și comisar european până la 1 noiembrie când își intră în pâine noua Comisie Europeană a fost blocată din motive procedurale deoarece nu s-au constituit toate comisiile din Parlamentul European. Votul pentru comisarul României și al Estoniei, ai căror reprezentanți și-au dat demisia după ce au fost aleși ca membri ai Parlamentului European, trebuia să aibă loc astăzi.
Dar motivele procedurale par doar modalitatea prin care să i se facă pe plac lui Juncker, care s-a opus de la bun început ocupării acestor posturi, invocând că ar dori să facă economie la buget și ocupând posturile cu alți comisari deja existenți în Comisie. Juncker a inițiat pe 19 iunie chiar și o propunere de act normativ în acest sens, dar a fost respinsă de Consiliul European, lăsând deschisă posibilitatea ca România și Estonia să își trimită totuși reprezentanții în Comisie pe perioada celor câteva luni până la instalarea noului Executiv european.
Iohanni și Dăncilă au căzut chiar de acord cu persoana lui Ioan Mircea Pașcu, susținându-l împreună pentru a deveni comisar european. Dar sforile trase la nivel european nu țin seama de înțelegerile de la București, așa că România a rămas pe dinafară. Desigur, un vot s-ar putea da în acest sens în septembrie, la reluarea activității în Parlamentul European, dar atunci se va pune problema oportunității: să mai numești un comisar european pentru mai puțin de două luni va părea un gest forțat.
Așa că Juncker a câștigat partida, dând cele două portofolii unor apropiați de-ai săi. Astfel, portofoliul Politicii Regionale, deţinut anterior de Corina Creţu, a fost preluat de comisarul în funcție pentru Politică de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn. Acesta din urmă a mai fost comisar pentru Politică regională în precedenta Comisie Europeană, argument invocat acum pentru preluarea acestor atribuţii. La fel, portofoliul comisarului Andrus Ansip, Piaţa Unică Digitală, a fost preluat de către comisarul în funcție pentru Uniunea energiei şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, Maros Sefcovic.
Oricum, Juncker își pregătise terenul și în cazul în care era obligat să îi accepte pe Pașcu și pe Kadri Simson (din partea Estoniei), găsind formula de a le da mandate fără portofoliu, adică un fel de comisari formali fără putere de decizie și fără activitate concretă.
