BRUXELLES, 10 iulie - Sputnik, Daniela Porovăț. Secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Laura Elena Chiorean, a prezentat câteva elemente documentate din care rezultă că misiunile diplomatice s-au confruntat cu multiple incidente la votul pentru europarlamentare în diaspora.
"La MAE nu au existat sesizări cu privire la existenţa votului multiplu. Ne-au fost sesizate însă mai multe incidente. Au fost raportate de misiunile noastre diplomatice incidentele care se refereau fie la grupurile de agitatori, care au făcut propagandă electorală în secţiile de votare, interzisă prin articolul 64 din Legea 208/2015, acţiuni violente de limbaj şi injurii care au fost adresate membrilor corpului diplomatic, cazuri de violenţă fizică, agresarea membrilor comisiei, folosirea de obiecte contondente pentru a intra în secţiile de votare sau sediile oficiilor diplomatice”, a explicat secretarul general al MAE.
Laura Elena Chiorean a arătat că ”în multe cazuri s-a intrat cu forţa în secţiile de votare, inclusiv pentru a se sustrage buletine de vot” și că ”unele persoane din grupurile de agitatori se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice”. Mai grav, în Italia, ”forţele de ordine i-au recunoscut ca fiind participanţi şi la alte acţiuni violente”, a explicat secretarul general al MAE.
Oficialul a indicat și o altă problemă menită să creeze incidente: răspândirea, de la primele ore ale dimineţii, ”de informaţii false de genul că nu sunt suficiente buletine de vot, deşi în toate aceste secţii au rămas mii de buletine de vot neutilizate”.
Este vorba de aceleaşi grupuri de 200 - 500 de persoane, care ”s-au prezentat cu una - două ore înainte de începerea alegerilor, ceea ce a creat o coadă, pentru ca aceia care se prezentau în mod normal la vot în momentul deschiderii secţiilor de votare să aibă o anumită stare, mulţi dintre ei, după vot, se aşezau din nou la coadă", a afirmat Chiorean, la audierile din Comisia parlamentară de anchetă pentru fraudarea alegerilor.
Alte incidente dramatice au avut loc la ICR Viena, Graz și Linz, unde ”cetăţeni aflaţi la coadă au forţat uşile la ora închiderii, au existat numeroase ameninţări şi injurii şi a fost necesară prezenţa poliţiei pentru menţinerea ordinii”, a mai declarat oficialul MAE.
Mai grav, "la secţiile din Belgia o parte din cei prezenţi au scandat violent şi au proferat ameninţări, inclusiv ameninţări cu moartea la adresa membrilor corpului diplomatic. Au existat şi în Belgia grupuri de agitatori, precum şi unele persoane aflate în stare de ebrietate care incitau la violenţă şi ură”, a descris reprezentantul MAE desfășurarea alegerilor din diaspora.
Nu a fost uitată nici situația de la secţia din Nicosia unde, la închiderea aplicaţiei, ”un grup de aproximativ 100 de persoane, majoritatea bărbaţi, dintre care câţiva în stare de ebrietate, au refuzat să părăsească curtea ambasadei încercând să scandeze sloganuri antiguvernamentale şi anti ambasadă, au lovit uşa principală, au ameninţat şi înjurat”, potrivit sursei citate.
Incidente similare și la secţia din Copenhaga: ”la ora închiderii secţiei de votare, sute de alegători au început să arunce cu pietre în geamurile ambasadei, au lovit în mod repetat uşile misiunii", a arătat Laura Elena Chiorean.
Acestea sunt date oficiale comunicate în Parlament de secretarul general al MAE, bazate pe raportările venite din ambasade și consulate. Ele pun într-o nouă lumină cele întâmplate la votul din diaspora și arată că nu votanții erau victimele, ci personalul desemnat să organizeze alegerile, scopul fiind cel al perturbării procesului electoral și al creării unei stări emoționale anti-Guvern pe motiv că acesta nu ar permite votarea în străinătate.
