BRUXELLES, 9 iulie - Sputnik, Daniela Porovăț. Astăzi au fost publicate rapoartele privind România ale Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), ele constatând că doar una dintre cele cinci recomandări specifice cuprinse în Raportul său ad-hoc a fost implementată și că cele patru recomandări rămase nu au fost implementate. GRECO insistă că recomandarea de a se renunța la înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost complet ignorată și propune ca această secție să fie desființată.
GRECO reamintește că a evaluat crearea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție ca una dintre cele mai controversate modificări; a fost văzută ca o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită necorespunzător și supusă unei ingerințe nejustificate în procesul de justiție penală
În raportul său, GRECO arată că aspectele invocate anterior privind reforma judiciară trebuie privite în contextul mai larg al reformei controversate a sistemului judiciar din România, care continuă să ridice preocupări serioase în rândul entităților naționale interesate, al societății civile și al comunității internaționale.
Interesant că GRECO salută mișcările premierului Dăncilă, amintind că în 4 iunie 2019 premierul român a anunțat intenția de a abandona reformele judiciare controversat, așa încât GRECO încurajează autoritățile să implementeze în totalitate recomandările fără întârziere.
GRECO ia notă de progresele înregistrate în ceea ce privește eliminarea incompatibilităților judecătorilor și procurorilor, spre exemplu faptul că nu pot desfășura activități externe, altele decât cele din învățământul superior și funcțiile didactice. GRECO recunoaște, de asemenea, că unele măsuri inițiale au fost luate de către autorități pentru a aborda problema pensionării anticipate a procurorilor și judecătorilor și a consecințelor acestora.
"Mai presus de toate, noua legislație include mai multe amendamente, printre altele, referitoare la numirile și eliberările din funcție a procurorilor de rang înalt, independența funcțională a procurorilor, răspunderea personală a judecătorilor și procurorilor etc., care, împreună, reprezintă amenințări serioase la adresa independenței sistemului judiciar în România", spune GRECO.
GRECO se declară preocupat în mod special de faptul că recomandarea de a se renunța la înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost complet ignorată.
Dar cel mai sensibil subiect este cel al secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție pe care GRECO o evaluează ca fiind una dintre cele mai controversate modificări și ca o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită necorespunzător și supusă unei ingerințe nejustificate în procesul de justiție penală.
GRECO mai spune că a luat act de informațiile furnizate, dar că măsurile luate de autoritățile române sunt în deplină contradicție cu recomandarea experților, ceea ce reprezintă o evoluție profund îngrijorătoare.
"Preocupările exprimate de GRECO în Raportul ad hoc privind consecințele negative ale înființării unei astfel de structuri specializate de urmărire penală și motivele reale care stau la baza acestei decizii rămân și mai relevante în contextul presiunii continue asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA), eliberării din funcție a procurorului-șef al DNA și al influenței crescânde a controverselor aflate în desfășurare în România cu privire la numirile de judecători și procurori. În acest sens, GRECO constată că recenta modificare adusă Legii nr. 304/2004 prin OUG nr. 7/2019 privind poziția ierarhică a Procurorului-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție permite revocarea apelurilor depuse de alte organe de urmărire penală, inclusiv de către Procurorul General, la instanțele de judecată mai mari în grad, de exemplu în cazurile de corupție, și plasează această Secție în afara structurii ierarhice a organelor de urmărire penală", este poziția oficială a GRECO.
GRECO aduce în sprijinul opiniei sale observațiile Comisiei de la Veneția cuprinse în ultima sa Opinie referitoare la amendamentele privind legile justiției, care statuează că "temerile existente conform cărora noua structură ar servi ca un instrument (suplimentar) de intimidare și de presiune asupra judecătorilor și procurorilor – în special dacă e corelată cu alte măsuri noi avute în vedere, cum ar fi noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților - pot fi considerate legitime și nu ar trebui ignorate".
În plus, GRECO constată că numărul procurorilor angajați în prezent în cadrul acestei Secții, precum și numărul ofițerilor de poliție judiciară detașați la aceasta sunt în mod vădit inadecvate față de numărul de cazuri pe care Secția a fost însărcinată să le investigheze. GRECO atrage atenția autorităților că detașarea ofițerilor de poliție (de către Ministerul Afacerilor Interne) la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție conduce în mod inevitabil, în practică, la situații în care ofițerii de poliție judiciară ar investiga cazuri împotriva procurorilor și a judecătorilor, având în vedere că activitățile acestei Secții se concentrează asupra acestor două categorii profesionale, în locul anumitor tipuri de infracțiuni.
"O asemenea evoluție poate reprezenta un risc suplimentar pentru independența funcțională a sistemului judiciar", avertizează GRECO.
De asemenea, raportul remarcă faptul că înființarea acestei noi Secții a primit o evaluare negativă din partea Comisiei Europene în ultimul Raport MCV privind România.
"În lumina celor de mai sus, rezultă că această recomandare a fost vădit ignorată. GRECO este în mod serios îngrijorat de consecințele pe care aceste evoluții le au asupra independenței sistemului judiciar, precum și asupra luptei împotriva corupției în România, și insistă ca Secția de urmărire penală pentru investigarea infracțiunilor din justiție să fie desființată", se mai precizează în raport.
În pofida solicitării GRECO de a fi utilizate procedurile de urgență ca o excepție, autoritățile au continuat să recurgă la Ordonanțe de Urgență pentru adoptarea unor modificări legislative importante. În plus, nu a fost instituit niciun mecanism eficient de aplicare a codului de conduită a parlamentarilor, iar sfera incriminării conflictelor de interese rămâne limitată și nu promovează prevenirea sau gestionarea situațiilor care ar putea deveni o infracțiune, potrivit raportului GRECO. De asemenea, organismul internațional se declară preocupat de tensiunile politice continue în România privind reformele sistemului judiciar, cu "consecințe potențial dăunătoare pentru combaterea corupției".
În ciuda solicitării GRECO de a fi utilizate procedurile de urgență ca o excepție într-un număr limitat de circumstanțe, autoritățile au continuat să recurgă la OUG-uri pentru adoptarea unor modificări legislative importante, ceea ce nu permite consultări cuprinzătoare cu entitățile interesate relevante și exclude un proces parlamentar.
GRECO este preocupat de tensiunile politice continue în România în ceea ce privește reformele sistemului judiciar, cu consecințele sale potențial dăunătoare pentru combaterea corupției.
Cele mai recente încercări ale autorităților române de a reduce termenele de prescripție pentru anumite infracțiuni de corupție, dacă sunt adoptate prin lege, vor submina în mod serios lupta împotriva corupției.
Călin Popescu Tăriceanu a avut prima reacție la adresa Raportului GRECO, desființând concluziile acestuia.
"Raportul GRECO privind România a fost publicat pe http://www.just.ro/ sau, mai bine zis, părerea unor experți străini despre justiția din România a fost publicată. Aceiași experți care nu au avut nimic de comentat despre dezvăluirile din ultimii ani (vezi protocoalele secrete, dosare făcute la comandă, sentințe venite din pădurile patriei, secții ilegale de investigarea magistraților, etc)", a transmis Călin Popescu Tăriceanu pe Facebook.
Președintele ALDE a atașat mesajului o postare a președintelui Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, pentru comparație. În postarea respectivă, Dana Gîrbovan precizează că e inadmisibilă maniera în care cei șapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care au boicotat ultimele patru ședințe, se folosesc de raportul GRECO pentru a bloca aplicarea unei legi în vigoare și transmite că niciun stat nu a implementat încă toate recomandările GRECO, deși evaluările au fost lansate în urmă cu mai bine de 6 ani.
