Alexandr Hrolenko, observator militar
Exercițiile americano-ucrainene Sea Breeze 2019 se desfășoară în Marea Neagră între 1 – 12 iulie. Manevrele au loc pe mare și uscat, în aer și sub apă, cu participarea a 19 state, 32 de nave, 24 avioane și peste 900 de pușcași marini din SUA, Marea Britanie, Canada, Italia, Turcia, Polonia, Bulgaria, Grecia, România, Danemarca, Letonia, Estonia, Emiratele Arabe Unite, Suedia, Ucraina, Moldova și Georgia, cu o absență a navelor flotei ucrainene.
Mai devreme în Ucraina au sosit avioanele militare de transport ale statelor NATO, având la bord personalul militar, tehnică și echipament, iar în Marea Neagră au intrat distrugătorul cu rachete ale flotei navale a SUA – USS Carney și nava de aterizare USNS Yuma. În portul Odesa se află nava mică anti-submarin al pazei de corp.
Exercițiile sunt întimidate de manevrele de proporții ale flotei navale ruse de la Marea Neagră. Iată de ce „Sea Breeze” se mută spre nord, la delta Dunării, unde conform legendei există niște „elemente ostile” care încearcă să blocate ieșirea la mare. Acest episod amintește tentativele de “deblocare” cu bărcile flotei ucrainene a frontierei ruse în stâmtoarea Kerchi în toamna anului trecut.
Moscova are o atitudine negativă față de astfel de activități ale flotelor navale ale SUA și NATO în apropierea frontierelor rusești. Ministerul Afacerilor Externe a calificat drept o „idee periculoasă” desfășurarea Sea Breeze. Flota de la Marea Neagră a Rusiei este gata să răspundă la eventuale provocări și controlează acțiunile navelor ale NATO și „partenerilor” ei.
Încotro bate vântul
Sea Breeze 2019 bate în partea de Nord-Vest a Mării Negre, precum și spre regiunile Nikolaev și Odesa. Faza maritimă a exercițiilor include trageri din artilerie, debarcare a echipelor de inspecție și exersarea interacțiunilor a unităților speciale (posibila debarcare a desantului marin pe țărmul ucrainean).
Comandanții SUA și Ucrainei au fost nevoiți să reevalueze planurile manevrelor, făcând trimitere la contracararea Rusiei. Comandantul Forțelor Navale ale Ucrainei, Igor Voronchenko, a declarat că “tentativele vecinului din Nord de a încurca ițele cu o blocare spontată a zonei de navigare nu vor intimida cartierul general multinațional. Am perceput acest lucru ca o provocare și suntem gata să reacționăm adecvat”.
În această frază a amiralului tanchist ucrainean se întrevăd prea multe incoerențe.
Rusia este vecinul estic, mai la nord de Kiev se află teritoriul Republicii Belarus. Exercițiile flotei ruse de la Marea Neagră se desfășoară la țărmul peninsulei Crimeea. Flota navală virtuală a Ucrainei și chiar distrugătorul americane nu pot „contracara în mod adecvat” flota rusă. În același timp, sunt obligate să respecte legislația rusă.
Articolul 15 al Legii Federale a Rusiei Nr. 155-FZ obligă toate navele militare străine și alte nave de stat să respecte regulile stabilite pentru zonele interzise și temporar periculoase pentru navigare. Totodată necunoașterea regulilor sau limitelor zonelor interzise pentru navigare sau temporar periculoase pentru navigare nu reprezintă un temei pentru intrarea în astfel de zone și nu scutește de responsabilitate.
Exerciții flotei ruse de la Marea Neagră cu implicarea a sistemelor de rachetă mobile e o chestiune serioasă și zonele maritime din apropierea peninsulei rusești Crimeea sunt închise pentru navele SUA și a „partenerilor” lor.
NATO pleacă în stuf
Elementul riveran al exercițiilor militare Sea Breeze 2019 reprezintă o inovație paradoxală. „Elementele ostile” care ar încerca să blocheze ieșirea spre mare din Dunăre e o fantasmagorie totală. E vorba de o deltă mlăștinoasă cu o suprafață de 4150 kilometri pătrați. Delta Dunării are trei canale principale și mai multe canale mici. Delta Dunării este împărțită între România și Ucraina, iar între ele se află Moldova. Distrugătorul american cu rachete s-ar împotmoli. De unde s-ar putea ivi aici “elemente ostile”? E o întebare retorică.
Delta Dunării nu poate nicidecum să servească în calitate de model al strâmtorii Kerchi – diferă nivelul apei. Dacă ar exista vreodată o încercare a câtorva zeci de nave NATO și „partenerilor” lor să pătrundă din Marea Neagră în Marea Azov prin frontiera rusă, până la podul Crimeei nu va ajunge nicio navă a alianței (inclusiv distrugătorul USS Carney și nava de intervenție rapidă USNS Yuma cu trei sute de pușași mari la bord). Probabil, cineva de la Washington și Bruxelles și-ar dori să facă paradă de forță în Marea Neagră, însă nu reușesc să fie suficient de convingători.
