Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Alina Zbancă, a declarat, însă, pentru Sputnik Moldova că nu deține astfel de informații și că va veni cu detalii imediat ce le va avea.
- Știre în curs de actualizare -
Anterior, noul ministru de Interne, Andrei Năstase, s-a adresat cu un mesaj către polițiști.
"Fac un apel către toți polițiștii din Republica Moldova, către polițiștii cinstiți: vă rog să nu vă compromiteți, așa cum au făcut-o deja o parte dintre comandanții voștri. Vă rog să înțelegeți că nicio instituție aflată în slujba regimului nu se poate plasa deasupra legii fundamentale a statului, deasupra Constituției", a spus el.
Totodată, el i-a îndemnat pe polițiști să se gândească la familiile lor, la copii lor înainte de a întreprinde acțiuni prin care ar servi vechile autorități.
”Voi ați depus un jurământ și aveți de crescut niște copii, vreți o viața normală în propria voastră țară. Vă garantăm și vă garantez acest lucru", a spus noul ministru de Interne.
Situația politică din Moldova
Sâmbătă, 8 iunie, după câteva luni de criză parlamentară, deputații din fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și blocul ACUM s-au convocat într-o ședință de urgență a Parlamentului și au ales Președintele forului legislativ, și anume pe liderul PSRM, Zinaida Greceanîi. În plus, parlamentarii au aprobat patru vicepreședinți ai corpului legislativ, au format un birou permanent și comisii parlamentare. Apoi, a fost votat și învestit un nou guvern, condus de liderul partidului PAS, Maia Sandu. Cu toate acestea, Curtea Constituțională (CC) a Republicii Moldova a declarat aceste decizii ilegale.
La rândul său, președintele Igor Dodon și deputații care au constituit coaliția de guvernământ insistă asupra faptului că legislația țării nu a fost încălcată. Curtea Constituțională a decis să transfere temporar atribuțiile președintelui către premierul interimar, democratul Pavel Filip, care a semnat un decret de dizolvare a Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate pe 6 septembrie. Majoritatea parlamentară a adoptat o declarație adresată comunității mondiale și ONU pentru a evalua situația din Moldova. Fracțiunile parlamentare ale socialiștilor și ACUM nu recunosc deciziile Curții Constituționale și au adoptat o declarație prin care cer judecătorilor CC să demisioneze.
Forțele politice care au format majoritatea parlamentară, pe de o parte, și Partidul Democrat, pe de altă parte, se acuză reciproc de uzurparea puterii în țară.
Duminică, susținătorii Partidului Democrat, în frunte cu conducerea partidului politic, au ieșit la un protest, care a avut loc în Piața Marii Adunări Naționale. După aceasta, protestatarii au mers spre clădirea administrației prezidențiale.
Reacția comunității internaționale
Uniunea Europeană a salutat deciziile luate de Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv formarea unei coaliții guvernamentale.
La rândul său, Departamentul de Stat al SUA a declarat că "alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive, au reflectat drepturile fundamentale ale omului. Voința poporului moldovenesc exprimată în aceste alegeri trebuie respectată fără intervenție".
Ministerul rus de Externe a subliniat că Rusia "se angajează să colaboreze cu autoritățile moldovenești alese în mod democratic pentru a restabili relațiile ruso-moldovenești reciproc avantajoase în diferite domenii, în conformitate cu prevederile Tratatului de prietenie și cooperare din 2001".
Evenimentele din Moldova au fost în centrul atenției a cinci țări europene. După cum reiese din declarația comună a Franței, Germaniei, Marii Britanii, Poloniei și Suediei, aceste state sprijină Parlamentul Republicii Moldova.
"După alegerile parlamentare, majoritatea parlamentară aleasă în mod democratic a luat decizii importante, inclusiv formarea guvernului. În actuala criză constituțională, recunoaștem și susținem Parlamentul Republicii Moldova ca reprezentant al poporului Republicii Moldova și cel mai bun loc pentru a discuta toate chestiunile politice, inclusiv controversate ale țări”.
