BUCUREȘTI, 12 iun – Sputnik, Georgiana Arsene. Ema de la clasa a VI-a dintr-o școală românească ar fi putut rămâne o anonimă, dacă o întâmplare nefericită nu ar fi adus-o în atenția unei comunități întregi.
Povestea sa a fost spusă de cunoscutul dascăl de limba română Cristina Tunegaru pe pagina sa de Facebook.
Totul s-a petrecut într-o zi oarecare când Ema a bătut la ușa cancelariei. I-a deschis chiar un profesor de la clasa ei, întrebând-o ce dorește. Copila s-a fâstâcit și a spus că o caută pe doamna sa de română.
Profesorul o corectează și îi cere ca, în schimbul răspunsului său, copilul să repete ”vă rog să-mi spuneți dacă doamna profesor de limba și literatura română este în cancelarie”.
”Ema repetă sacadat: „Vă rog să-mi spuneţi... dacă doamna de română... ăăă... Am uitat!“ Copilul zâmbeşte încâlcit, cere ajutor din privire, dar domnul îi aruncă „Eşti proastă!“ şi-i trânteşte uşa cancelariei în nas. Uşa rămâne închisă câteva clipe, de la masa cancelariei se aud nişte râsete”, a scris Tunegaru.
Dascălul a precizat că Ema este o fetiță de o frumusețe incredibilă, dar are un ritm de învățare mai lent și, fiindcă rămâne în urmă, de multe ori își pierde răbdarea. Acesta este și motivul pentru care fetița este considerată leneșă și obraznică, iar întrebările ei, sfidări la adresa profesorului.
Tunegaru se întreabă care ar fi fost situația dacă Ema nu ar fi provenit dintr-o familie săracă, dacă părinții copilei ar fi avut mai multă educație și dacă ar fi venit mai des la școală. Ar fi fost tratată la fel? Școala, a adăugat Tunegaru, trebuie să fie un mediu ocrotitor în care părinții trebuie să își lase copiii cu încrederea că nu vor fi traumatizați.
”Uneori, regulile şcolii sunt absurde. Poate ar fi bine ca profesorii să fie mai degajaţi cu copiii. Îi las pe copiii mei să-mi spună cum vor, doamna mea, doamna Cristina, doamna de română. Foştii mei elevi îmi spun Cristina, ne-am eliberat din chingile şcolii”, a explicat Tunegaru.
Dascălul a adăugat că lumea nu va fi schimbată de generaţiile cu capetele plecate, obedienţii, ci de către spiritele vii, contestatare, de cei încrezători, curajoşi, care bat în uşa cancelariei şi cer ce vor.
