Pentru Macron însă, pregătirea prezidențialelor din 2022 nu arată așa bine, observă tot presa din Hexagon, pentru că dacă mai apar și alte proteste precum cele ale Vestelor Galbene, credibilitatea actualului președinte ar avea și mai mult de suferit. Iar Adunarea Națională a dovedit la alegerile europarlamentare că are o bază electorală solidă ba, mai mult, că are potențial de creștere și că îi poate atrage pe cei nemulțumiți de politicile lui Macron chiar dacă aceștia nu fac parte în mod tradițional din bazinul electoral al lui Marine Le Pen.
Propulsarea lui Marine Le Pen ca singurul contracandidat viabil al lui Macron pare să îi fi folosit acestuia la alegerile anterioare, asigurându-i victoria, dar prețul plătit a fost diminuarea altor forțe politice și dispariția de pe scena politică franceză a altor opozanți pe care Macron i-a considerat la momentul respectiv mai periculoși. Pentru următoarele prezidențiale, Marine Le Pen ar putea deveni însă challengerul de care Macron fuge, deoarece actualul președinte nu va mai avea ”prezumția de nevinovăție” a celui care nu a ocupat funcția, ci va trebui să dea socoteală pentru primul mandat, presărat cu numeroase scandaluri și neîmpliniri.
Marine Le Pen este conștientă de aceste avantaje, așa că își urmează încet drumul spre victorie. Indiferent de viitoarele prezidențiale, partidul ei este prima formațiune politică din Franța și promite să rămână pe podium încă multă vreme, mai ales dacă este împinsă mereu în opoziție.
