BUCUREȘTI, 10 iun – Sputnik, Georgiana Arsene. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cele mai multe persoane care sunt proprietare de terenuri în România provin din Italia – 194, Germania – 80, Franța – 33, Austria – 31, Olanda – 28, Spania – 23, Belgia – 17, Danemarca – 16, Grecia – 10.
În ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole în România, datele operative ale Ministerului Agriculturii, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 17/2014, arată că anul trecut s-au vândut 154.076,23 hectare, aproape similar cu anul 2017, respectiv 153.927,46 hectare. Anul trecut au fost depuse pentru suprafaţa vândută un număr total de 149.546 oferte, iar în 2017 - 149.767 oferte, informează agerpres.ro.
Potrivit MADR, în 2014 s-au vândut 58.875,14 hectare de teren agricol, în 2015 - 172.353,79 hectare, iar în 2016 - 144.350 hectare.
În 2019, până la data de 30 aprilie, au fost vândute 48.746,67 hectare de terenuri agricole, numărul ofertelor depuse fiind de 50.304.
Pământul românesc, tranzacționat ca o marfă oarecare
Agerpres notează că, la momentul de față, la nivelul Parlamentului se află o inițiativă legislativă care va reglementa vânzarea terenurilor agricole în România și care, de asemenea, vizează modificarea și completarea Legii nr. 17/2014. Aceasta a fost transmisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaților în calitate de camera decizională, în vederea exercitării controlului parlamentar și finalizării procedurii parlamentare.
Numai că o asemenea inițiativă nu este un element de noutate. Și aceasta pentru că fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără preciza că un Comitet de Inițiativă condus de el, a început strângerea de semnături pentru modificarea Constituției și trecerea pământului în patrimoniul național.
"La negocierile noastre cu Uniunea Europeană pământul nostru a fost trecut ca și marfă și se tranzacționează ca atare. Ceea ce este important este faptul că în fața notarului acest comitet își asumă responsabilitatea pentru a începe demersul în vederea strângerii de semnături, cele 500.000 pentru a putea determina modificarea Constituției pe acest domeniu", a declarat Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, potrivit Sputnik.
Străinii controlează suprafețe uriașe
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Sputnik, Tabără a făcut o serie de declarații extreme de importante referitoare la modul în care au ajuns cetățenii străini proprietari pe pământurile noastre.
„Terenul şi pământul ce constituie baza statului român au fost tratate ca un simplu capital. Pământul nu este un capital oarecare, este un patrimoniu", a declarat fostul ministru.
Potrivit lui Tabără, românii nu au beneficiat de condiţii pentru cumpărarea de terenuri în anii 90. Spre deosebire de cetăţenii altor state, care s-au bucurat de un anumit suport pentru cumpărarea de terenuri în România, cetăţenii noştri puteau cu dificultate să acceseze credite, iar dobânzile erau uriaşe.
”România n-a fost pregătită și încă nu este pregătită pentru o piață funciară reală. Noi suntem un pic afectați în acest sens, pentru că la negocierile cu Uniunea Europeană terenul și pământul ce constituie baza statului român au fost tratate ca un simplu capital. Ori, ca și Franța, ca și alte state, pământul e un patrimoniu care ar trebui să fie unul greu vandabil”, a punctate Valeriu Tabără.
Acesta a precizat că, din 1990 încoace, s-a cumpărat destul de mult teren din România de către străini și că el a fost singurul ministru care a făcut o evaluare precisă a ceea ce însemna înstrăinarea terenurilor și pe care a prezentat-o în data de 2 februarie 2012. Suprafețele vândute către străini erau, atunci, de aproape 820.000 de hectare.
”Astăzi, suprafața depășește un milion, dacă nu mai mult. Vorbesc de vândut, pentru că suprafața controlată este mult mai mare, prin arendare și exploatații agricole”, a punctat Tabără.
