”Am constatat că există o largă convergenţă, că rezultatele trebuie implementate, că trebuie consolidat parcursul european, în consecinţă pentru a valorifica acest vot, am decis să invit partidele să semnăm un Acord naţional, un pact politic pentru consolidarea parcursului european al României”.
Desigur, este o aberație, pentru că România este europeană, nu există partide anti-europene, ci președintele transformă campania lui în ceva ridicol și neconstituțional.
Iată de conține Acordul:
”Transpunerea în legislaţie a rezultatului Referendumului dar şi a măsurilor de asigurare a integrităţii în chestiuni publice, revizuirea legilor justiţiei în acord cu Comisia de la Veneţia şi cu rapoartele GRECO şi CE, adoptarea modificărilor Codurilor Penale respectând recomandările CE şi Comisiei de la Veneţia şi exercitarea deplină şi efectivă a dreptului de vot de către cetăţenii români”.
Problema e că propunerea include un element de neconstituționalitate crasă: votul imperativ este NUL de drept, deci parlamentarilor, care vor vota în plenul (suveran) al Camerelor Parlamentului nu li se poate impune un acord care nu face parte din Constituție sau din regulamentul ședințelor.
”Proiectul de acord va fi transmis partidelor - aştept în câteva zile un răspuns afirmativ la invitaţia mea de a semna un acord naţional”, a spus Iohannis, demarând un nou demers fără aplicabilitate constituțională.
În plus, este un alt aspect care trimite în ridicol demersul lui Iohannis: orice Pact – și au fost semnate până acum câteva – nu a fost dus la bun sfârșit. Motivul e simplu: de fiecare dată acesta a fost făcut sub imperiul unui interes partinic sau electoral. Și… chiar dacă partidele au semnat, parlamentarii nu au votat – că nu-i poți obliga să voteze, să le impui un vot anume!
Așa încât, vorba unui celebru personaj – ”Păcat de vorbe goale”…
