BUCUREȘTI, 17 mai – Sputnik. Matematicienii și sociologii americani au găsit o explicație logică de ce eroii serialului Urzeala Tronurilor, aliații militari și economici reali trădează des unul pe altul în momentele în care erau aproape de realizarea scopului. Concluziile acestora au fost publicate în revista JPSP.
“Când aliații se apropie de realizarea unui scop comun, atenția lor lor se focuzează în altă direcției. Ei nu se concentrează asupra distanței până la realizarea scopului lor comun, ci asupra îndepărtării partenerilor de coaliție. E rațional dacă este vorba de o concurență rațională, însă în cazul lipsei ei, o astfel de „strategie” este dăunătoare”, a explicat cercetătorul Szu-chi Huang de la Universitatea Stanford (SUA).
Economiștii, sociologii și evoluționiștii discută de mai mult timp despre motivele care determină oamenii și speciile de animale sociale să se unească în grupuri mari și să-și apere interesele colective, nu cele personale, sau, dimpotrivă, devin extrem de individualiști.
Aceste probleme au preocupat de mai multe secole politologii, filosofii și istoricii care se întreabă dacă există morală în politică și relațiile internaționale, ce rol joacă în acestea în valorile “eterne” și interesele naționale variabile, cum toate aceste lucruri sunt legate de natura umană.
Potrivit lui Huang, aceste probleme au trezit un interes deosebit după ce a făcut cunoștință cu o statistică interesantă, care descrie comportamentul participanților într-un program colectiv de slăbire - Weight Watchers.
Aceasta reprezintă o analogie a comunității alcoolicilor anonimi – participanții se ajută reciproc să respecte dieta, acordau susținere psihologică reciprocă și discutau despre problemele apărute în perioada curei de slăbire.
Analizând relatările acestor persoane, Huang s-a confruntat cu un fenomen curios – cu cât persoanele erau mai aproape de rezolvarea sarcinii, cu atât își manifestau mai puțină empatie față de alți participanți ai grupului, încetau să mai vină la întrevederi și chiar își băteau joc de ei.
O astfel de “trădare” a intereselor colective a atras atenția sociologilor de la Stanford, care au încercat să afle care sunt rădăcinile unui astfel de comportament, organizând un grup similat în propriu lor laborator. În acest scop, ei au invitat două sute de studenți să participe la un joc colectiv, invingătorul urmând să primească un certeficat pentru procurarea unor mărfuri în unul din magazinele online.
“Am presupus că aceste schimbări sunt legate de faptul că partenerii din Weight Watchers au început să simtă un fel de competiție, nu încercau să depună un efort colectiv pentru slăbire. Posibil, aceștia ziceau în gândul lor: “Acum știu că pot slăbi, însă vreau să depășesc colegii sau să arăt mai bine decât ei”, continuă sociologul.
Urmând această idee, savanții au organizat jocul în așa fel, încât participanții puteau în același timp să urmeze interesele individuale și colective, precum și să „saboteze” activitatea propriei echipe, diminuând ratingul „aliaților” lor curenți. În majoritatea cazurilor, o astfel de trădare nu le-a ajutat în niciun fel să obțină mai repede premiul, ci doar încetinea progresele celorlalți jucători.
De regulă, savanții îi reunea în perechi adevărate și false, care urmau să formeze din literele apărute pe ecran niște cuvinte, individual sau colectiv sau să învingă într-un joc de cărți. În același timp, sociologii anunțau că pentru obținerea victoriei fiecare trebuia să obțină primul un anumit număr de puncte, chiar dacă în realitate toți jucătorii care au atins un anumit număr de puncte erau premiați.
După fiecare rundă a competiției, computerul afișa pe ecran numărul real al punctelor obținute de participant și date false – punctele partenerului, care fie erau mai mari, fie mai mici decât rezultatele lui. În unele cazuri, sistemul propunea studenților să devină un fel de “arbitri”, care alegeau cuvinte pentru aliații lor la următoarea etapă a jocului sau schimbau regulile jocului în cărți.
Observații asupra voluntarilor au confirmat presupunerile savanților – cu cât aceștia erau mai aproape de victorie, cu atât comportamentul lor era influența de diferența dintre rezultatelor lor și partenerului lui. Spre exemplu, studenții care au acumulat peste 80 de puncte, întotdeauna recurgeau la sabotaj în cazul în care simțeau o amenințare pentru victoria lor, în timp ce jucătorii cu un număr mai mic de puncte își trădau partenerii falși foarte rar.
E interesant faptul că trădarea exercita o influență asupra voluntarilor. Așa cum se exprimă savanții, aceștia se relaxau și ghiceau cuvintele depunând un efort mai mic decât în rundele precedente, când se comportau onest.
E interesant faptul că probabilitatea de a fi lovit pe la spate depinde direct de succesul jucătorului la nivelul anterior – cu cât era mai bun era rezultatul, cu atât mai des sabota acțiunile partenerului. Acest lucru se manifesta inclusiv în următorul exemplu: dacă jucătorul avea multe puncte, însă avea îndoieli în privința victoriei lui, dorința de a-și trăda aliații se diminua brusc.
Astfel de trăsăturile unui astfel de comportament social, potrivit experților de la harvard, explică foarte bine comportamentul personajelor serialului “Urzeala Tronurilor”, dar și cum evoluează istoria civilizației umane.
