BUCUREȘTI, 21 apr - Sputnik, Dragoș Dumitriu. În ciuda adoptării limbajului violent de către Ludovic Orban și a poziționării lui Rareș Bogdan pe primul loc la europarlamentare, făcând astfel un adevărat transplant de atitudine tip #REZIST, PNL nu reușește să convingă – și asta chiar în București, mult timp un fief liberal.
Astfel, Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS a publicat datele unui sondaj care confirmă o cădere a PNL în București sub nivelul alianței USR-PLUS (Cioloș).
Sondajul de tip OMNIBUS a fost realizat în perioada 29 martie - 15 aprilie, pe raza municipiului București, pe un eșantion reprezentativ de 1067 de respondenți pe bază de interviuri față în față, la domiciliul acestora.
Datele publicate de CURS arată situația următoare la vot, dacă azi ar fi organizate alegerile europarlamentare:
- PSD, 27% (un procent în plus față de studiul din februarie);
- Alianța 2020 (USR+PLUS), cu 21% (două procente mai puțin față de studiul din februarie);
- PNL, 19%, (patru procente în plus față de studiul din februarie);
- ALDE, 17%;
- Pro România, 7%;
- PMP, 6%;
Marja de eroare de +/- 3,0%, la un nivel de încredere de 95% prin interviuri față în față la domiciliul respondenților, anunță ”Știri pe surse”.
Analizând acest nou sondaj se poate spune că este un dezastru pentru PNL, chiar dacă aparent apare un reviriment de 4 procente (atenție și la marja de eroare!) dar concluzia gravă este că vorbim de a treia lună consecutivă când PNL este sub USR, ceea ce spune clar: noua grupare radicală s-a stabilizat pe poziția 2, în timp ce PNL riscă să piardă chiar și podiumul!
Deocamdată de poate consemna că PNL a pierdut clar fieful electoral, Bucureștiul. În plus, să nu uităm: în politică și nu numai, Bucureștiul dă tonul în țară!
Sondajul CURS confirmă și analiza Sputnik, în care afirmam că singurul segment electoral din Opoziție care se poate declara satisfăcut este cel al USR, deoarece acesta se regăsește firesc în manifestările grupării radicale.
Pe de altă parte, partidul liberal – care, teoretic (conform oricăror studii de politologie) e bazat pe relația cu patronatele - s-a îndepărtat de electorat, mergând către radicalismul nihilisto-justițiar specific USR, aducând mai curând cu lupta de clasă a anilor 50 decât cu discursul constructiv și elevat al liderilor inițiali ai PNL – Radu Câmpeanu, Valeriu Stoica, Stolojan, Tăriceanu, Antonescu, sau al oamenilor de afaceri care au definit formula liberală: Patriciu, Cataramă, Vlad Moisescu etc.
De fapt, este raportul dintre poziția 1 la poziția 3 spre 4 - adică de la gruparea oamenilor de afaceri și intelectualilor care câștigau primăria Capitalei în 1992, prin Crin Halaicu, bizara grupare ”#liberală” de la ora actuală, care țopăie ridicol la comanda radicalilor din piață.
Și celelalte evoluții ridicole al președintelui Orban îndepărtează PNL de esența sa electorală, economia privată; firesc, de altfel, fiindcă Orban e un personaj dependent de la Revoluție încoace de venituri de la stat sau din surse greu de definit, fără legătură cu managementul, cu antreprenoriatul.
Să nu uităm că susținerea de către Orban a ideilor radical justițiare sunt ciudate și în contextul în care o mare parte a aleșilor locali și a oamenilor potenți financiar din PNL au probleme cu justiția.
