BUCUREȘTI, 4 apr – Sputnik, Georgiana Arsene. La 4 aprilie 1944, aviația americană a bombardat masiv Bucureștiul. S-au folosit 220 de bombardiere B-17 ”Fortărețe zburătoare” și 93 de bombardiere B-24 ”Liberator” care au aruncat peste 860 de tone de bombe.
Operațiunea s-a soldat cu 2942 de morți și 2126 de răniți.
A doua zi, la 5 aprilie, a avut loc un bombardament masiv al aviaţiei americane asupra Ploieştilor. Este vorba despre 136 bombardiere B-24 şi 90 bombardiere B-19 care au aruncat peste 580 tone de bombe, având ca obiectiv principal triajul şi care s-a soldat cu 262 de morţi şi 361 de răniţi, se arată în volumul ''Istoria României în date'', coordonat de Dinu C. Giurescu, informează agerpres.ro.
Potrivit cărții istoricului Constantin C. Giurescu, apărut la Editura pentru Literatură București în anul 1966, primul mare bombardament aerian asupra Bucureștilor, din 4 aprilie 1944, a început aproape de ora 14.00 și a fost făcut de valuri succesive de bombardiere ale Statelor Unite ale Americii.
Bucureștenii nu se așteptau la bombardament
Populația nu se aștepta la bombardament. A crezut că este vorba despre un simplu exercițiu de apărare pasivă, așa cum mai avuseseră loc înainte.
În special au fost lovite cartierele de vest şi nord-vest ale oraşului - Cotroceni, Griviţa, Steaua - şi în primul rând regiunea Gării de Nord, unde s-a întrebuinţat sistemul ''covorului'' de bombe. Au căzut bombe şi în Calea Victoriei asupra Hotelului ''Splendid'' şi a ''Parc-Hotelului'' de alături, unde îşi avea sediul misiunea militară germană, ambele hoteluri fiind complet distruse şi o mare parte a locatarilor ucişi.
Ploaia de bombe a căzut și asupra adăposturilor, omorând pe toţi cei aflaţi acolo, aşa cum s-a întâmplat la Cotroceni, pe Calea Şerban-Vodă şi pe strada Pleşoianu colţ cu Sibiceanu, în acest din urmă loc pierzându-şi viaţa 73 de oameni. În holul de la intrare, la Hotelul ''Splendid'' au fost peste o sută de morţi, cei mai mulţi ucişi de ''suflul'' bombei.
În ”Istoria Bucureștilor” se precizează că pe Calea Griviței au fost foarte mulți morți, iar la Cărămidarii-de-Jos, în cuprinsul parohiei, au pierit cam 140-150 de persoane.
Bombele au făcut prăpăd și în Gara de Nord, acolo unde era un număr mare de trenuri, încărcate, gata de plecare, sau care soseau cu refugiați din Moldova.
Generalul Constantin Sănătescu scria, despre aceste bombardamente, că la ora 13.40, în ziua de 4 aprilie 1944 a sunat alarma și că au venit 250 de avioane anglo-americane, care au bombardat Capitala timp de o oră și jumătate, ”făcând stricăciuni apreciabile în cartierele Cotroceni, Grivița și Gara de Nord”.
Generalul spune că acest bombardament a fost ”o mare surpriză pentru noi, deoarece ne obișnuisem cu idea că Bucureștii nu vor fi bombardați”.
''Până acum s-au înregistrat 900 de morţi şi 1.200 răniţi. Este lipsă de apă în oraş, conductele de apă şi uzina de la Grozăveşti fiind avariate. Tramvaiele nu mai circulă. Noroc că lumina electrică funcţionează. După masă s-a dat alarma din nou. Circa 300 de avioane s-au apropiat de Bucureşti, însă s-au dirijat apoi spre Ploieşti, unde au bombardat puternic cartierul Gării de Sud. Sunt pagube mari, mai ales în centru şi la rafinăriile de petrol. În Bucureşti se resimte lipsa de alimente, căci cei din vecinătatea oraşului se tem a mai veni cu aprovizionările obişnuite”, a scris genralul în ziua de 5 aprilie 10944, în ''Jurnalul generalului Sănătescu'', Editura Humanitas, Bucureşti, 1993.
Distrugerile americane nu aveau să înceteze. Mai mult, acestea au continuat, cu și mai mare intensitate, curmând alte vieți nevinovate.
La 15 aprilie 1944 a avut loc al doilea bombardament, de data asta cu bombe incendiare. A fost lovită Universitatea. Tot atunci a fost distrusă complet clădirea de alături a ”Cărții românești”.
''La ora 11,30 se dă alarma. Aviaţia anglo-americană îşi face apariţia peste 20 de minute şi bombardează cumplit centrul oraşului, atingând clădirile din jurul Palatului Regal şi Palatului Telefoanelor. Incendii mari la Universitate (...)'', nota în jurnalul său, la 15 aprilie 1944, generalul Sănătescu.
La 15/16 aprilie 1944 a avut loc primul bombardament de noapte al aviaţiei britanice asupra României.
La 24 aprilie 1944 a avut loc un bombardament aerian asupra Bucureştilor şi la Ploieşti, ''efectuat în cinci valuri cu 600 de avioane''.
Generalul Sănătescu spune că la Ploiești au fost distruse sau avariate mai toate rafinăriile, în afară de pagubele produse în centrul orașului. La București au bombardat cartierul Atelierelor CFR, până la Chitila, apoi cartierele Bucureștii Noi, Dămăroaia și Școala de Agricultură.
Bombardamentele au urmat apoi la intervale mai mari sau mai mici, câteodată foarte apropiate. Alternau atacurile din timpul zilei, efectuate de bombardierele americane, cu cele de noapte, ale bombardierelor engleze.
Americanii ”uită” de masacrul de la Ploiești
Facem mențiunea că, la 1 august 1943, a avut loc primul bombardament asupra orașului realizat de americani.
Un ofițer al armatei americane în rezervă, însă, atrage atenția că atacul forțelor aeriene de la 1 august 1943 este aproape de negăsit în arhiva istorică a Statelor Unite ale Americii.
Într-un editorial postat pe site-ul publicaţiei „Leavenworth Times” din Kansas, John Reichley, ofiţer al armatei în rezervă şi fost angajat al Departamentului Armat al SUA, vorbeşte despre marele gol de informaţii referitoare la bombardamentul Ploieştiului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, efectuat de forţele aeriene americane, precizează adevarul.ro din data de 1 august 2012.
Reichley constată, însă, că în cărțile de istorie din arhiva militară a Statelor Unite ale Americii nu apar prea multe consemnări istorice despre eveniment.
Acesta a explicat că abia când a ajuns la pagina 846 a cărţii «Al Doilea Război Mondial» a lui Martin Gilbert a găsit nouă menţiuni despre Ploieşti”. El atrage atenţia că abia în această lucrare numele oraşului era scris corect – „Ploieşti” în loc de „Ploeşti”, dar numele ţării era scris greşit – „Roumania”.
”Într-a şaptea menţiune apăreau, într-un final, câteva informaţii sumare despre bombardament: „pe 1 august, în cadrul Operaţiunii Tidal Wave, 177 de bombardiere americane au zburat de la Benghazi (Libia) către oraşul românesc Ploieşti şi au distrus 40% din rezerva de petrol a rafinăriei”, a explicat sursa citată.
Interesant este un alt aspect. Și anume, John Reichley spune că a aflat despre dimensiunea pagubelor de la Ploiești care au afectat puternic România de la un student roman al cărui nume nu îl menționează.
Pare greu de crezut că nu există date despre acest episod cumplit al istoriei…
