La prima ședință a Parlamentului, componentele Blocului ACUM (PPDA, PAS și independenții) au evitat să-și anunțe crearea unei singure sau câtorva fracțiuni. La conferința de presă care a urmat ședinței de constituire, Andrei Năstase a evitat să răspundă clar la întrebarea despre soarta Blocului. Chiar și în perioada electorală, în spațiul public s-au făcut speculații pe seama intenției de a forma două sau chiar trei fracțiuni în legislativ. Această ipoteză are toate șansele să fie pusă în practică din mai multe considerente.
În primul rând, existența a trei fracțiuni ar oferi posibilitatea actualului bloc ACUM să obțină mai multe funcții în Parlament, inclusiv în biroul permanent.
În al doilea rând, în eventualitatea unor alegeri anticipate, reprezentanții blocului ar fi mult mai avantajați de o participare ca trei partide separate, cu mesaj electoral diferențiat, având o marjă mai mare de manevră. În ultima campanie electorală, ACUM a fost nevoit să jongleze între mai multe extreme, încercând să evite dezbateri pe subiecte geopolitice și cele legate de “unire” care ar crea disensiuni în interior, dar și ar îndepărta diferite segmente electorale. Anume această ezitare în formularea unor poziții clare, lipsa de identitate politică a diminuat din scorul electoral.
Merită aici de menționat că niciun bloc electoral din istoria alegerilor din Republica Moldova nu a fost în stare să depășească 30 la sută. În politică, 2+2 nu întotdeauna este egal cu 4. Deseori, suma poate fi 2 sau chiar 1.
În 1994, Blocul electoral “Convenţia Democrată din Moldova” (format din 5 partide) a acumulat 19,42 la sută, iar Blocul electoral “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” (format din 4 partide) – 18,16 la sută.
Cel mai mare scor acumulat de un bloc electoral a fost cel din 2005. Atunci Blocul pentru o Moldovă Democrată (BMD, format din trei partide) a reușit să înregistreze un scor de 28,53 la sută.
Un alt exemplu ar fi alegerile anticipate din 29 iulie 2009 (după ce eșuase alegerile președintelui) – formațiunile de opoziție au decis să meargă separat. Astfel,
PLDM a reușit să acumuleze 16,57 la sută, AMN – 7,35 la sută, iar PL – 14,68 la sută. În sumă, cele trei partide au obținut 38,6 la sută. Dacă e să adăugăm aici rezultatele PDM (aflat și el în opoziție) – 12,54 la sută, rezultatele opoziției ajung la 51,14 la sută.
Făcând o paralelă cu alegerile anticipate din 2009, separarea blocului ACUM în trei partide, cu viziuni relativ diferite, dar cu mesaje clar formulate, are toate șansele să devină o realitate mult dorită chiar de liderii acestui grup politic. Maia Sandu și PAS ar putea lua calea spre segmentul fostului PLDM, Octavian Țâcu și un grup de deputați independenți s-ar putea orienta spre preluarea segmentului fostului PL, punând accent pe un mesaj unionist, iar Andrei Năstase și PPDA s-ar putea orienta spre oamenii din teritoriu (după modelul AMN). Separarea blocului ACUM în trei fracțiuni, ulterior partide, ar putea oferi mai multe avantaje electorale.
În al treilea rând – să nu uităm modul în care au decurs negocierile pentru înaintarea candidaturii în alegerile prezidențiale din 2016. Discuții au decurs destul de greu și o perioadă îndelungată, Andrei Năstase fiind nevoit să cedeze în fața anunțul neașteptat al Maiei Sandu de depunere a candidaturii. Astăzi, ACUM nu se limitează doar la doi lideri, dar mai are și un grup de “independenți”, care nu s-au înregimentat în cele două partide, având propriile poziții și viziuni. Într-un grup atât de eterogen și lipsit de unitate, doar o separare clară ar putea deveni o soluție salvatoare pentru ei. În caz contrar, riscă să se autodevoreze politic prin războaiele interne.
