BUCUREȘTI, 14 mart - Sputnik, Dragoș Dumitriu. ”Ordinul de execuție semnat de Kovesi. Fosta şefă a DNA și-a făcut secție de anchetă pe șest” – titrează Antena 3. Exagerat - de fapt, Laura Kovesi avea dreptul să înființeze această secție în interiorul Direcției (Naționale Anticorupție) din cadrul Ministerului Public, condus de Tiberiu Nițu – iar voie i-a dat chiar aparatul guvernamental condus de Victor Ponta.
Da, Tiberiu Nițu, apropiatul lui Ponta, despre care se spune că ar fi fost numit de Băsescu la schimb cu Laura Kovesi. Adică Ponta ar fi propus-o pe LCK pentru ca Băsescu să-l accepte și să-l numească pe prahoveanul Nițu – adică procurorul pe lângă care treceau fără probleme afacerile lui Sebi Ghiță, de exemplu.
În acea perioadă, ministrul Justiției era alt prahovean, Robert Cazanciuc, bun prieten și coleg cu Ponta de facultate, ba chiar și un fel de rudă cu premierul. Dar nu asta contează – ci mai curând faptul că Victor Ponta este nu doar procuror la bază ci, așa cum a afirmat în repetate rânduri, este mândru pentru profesia pe care a practicat-o… destul de puțin.
Da, destul de puțin, dar a lăsat în urmă câteva scandaluri. Cum ar fi cazul procurorului „sinucis” – Panait. Un incident tragic - pentru care Victor Ponta a fost acuzat – de oameni răi, desigur – că ar fi vinovat. Sigur că nu credem așa ceva dar…
Dar știe cineva de ce nu au fost interogați, în cadrul anchetei morții procurorului, martorii din zona în care s-a produs tragedia? Cei care îl vedeau aproape zilnic și care au asistat la multe vizite și scene?
E doar o mirare jurnalistică, așa că voi reveni la tema înființării Secției de anchetă a magistraților și a altor inițiative din perioada guvernării Ponta.
În 2015, Cazanciuc schimbă regulamentul de funcționare a Ministerului Public și imediat Laura Kovesi înființează un nou serviciu în DNA, despre care vorbește jurnalista Antena 3, Ana Maria Bujor: ”Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene”.
Cu alte cuvinte, sub ministeriatul justițiarilor guvernamentali Ponta & Cazanciuc, procuroarea atomică înființa un serviciu care, întâmplător, era destinat servirii unor interese străine.
Și asta nu e totul, pentru că descoperirea Anei Maria Bujor urmează unei dezvăluiri a lui Răzvan Savaliuc și a celor de la Luju.ro.
”Paraditorii” economiei private
”Plan comun de anihilare a firmelor românești - titra Lumea Justiției”, și continuă cu două articole scrise de Răzvan Savaliuc și Elena Dumitrache, cuprinzând documente și probe foto care ridică o problemă uriașă: firmele românești au fost supuse unui tratament extrem de dur, care le-a condamnat la dispariție – și, cu această ocazie, și întreg sectorul privat autohton.
Aceasta în comparație cu firmele străine, mai ales cu cele mari, „multinaționalele”, care, s-a văzut, declară profituri minime sau chiar pierderi – neplătind astfel decât sume infime la bugetul statului.
”Documente care arată că oamenii de afaceri romani nu aveau nicio șansă atunci când intrau în colimatorul unui grup organizat format din reprezentanți PICCJ, SRI, MJ, MFP și MAI”, scrie LuJU, explicând că e vorba de echipele mixte formate din reprezentații acestor instituții.
Ei bine, ”grupul organizat” a fost înființat în 2012, prin semnăturile Alinei Bica, lui Sorin Blejnar, Florian Coldea și a lui Marius Iacob - nume de referință, nu-i așa? – dar a funcționat și pe vremea lui Victor Ponta când, ce să vezi, se semnează un alt document.
LuJu a descoperit – și PÎCCJ a confirmat – semnarea unui protocol între PÎCCJ și ANAF – ce credeți, la finalul lui 2013, deci în perioada lui Victor Ponta!
”Paraditorii fiscali” i-a numit Răzvan Savaliuc pe cei din grupul respectiv. Și tot nu e gata ”lucrarea” de pe vremea lui Ponta.
Implicarea serviciilor și trecerea puterii în mâna unui personaj controversat
Este adevărat că 140 de ofiţeri SRI au fost delegati la ANAF, a fost întrebat Victor Ponta în 2015, de jurnalistul Cătălin Striblea: ”Da, este adevărat. E normal să fie aşa”, a răspuns sec premierul din 2015. Aprilie, 2015.
În aceeași perioadă înființa și Kovesi, subordonată ierarhică a lui Cazanciuc, omul lui Ponta, serviciul descoperit de Ana Maria Bujor.
Evident, asta nu e totul. Abia suit în fotoliul de premier, Ponta, prin decizia nr. 275 din 23 mai 2012, înfiinţa ”Comitetul interministerial pentru combaterea corupţiei, a criminalităţii organizate transnaţionale şi a formelor grave ale criminalităţii economice şi financiare”, care, conform art. 1, alin. 2, “Este condus de ministrul Administraţiei şi internelor, care are calitatea de preşedinte“.
Adică de actualul său colaborator de la partid, Ioan Rus, membru marcant al celebrului ”Grup de la Cluj”. Și iar nu e tot.
Pe 10 iunie 2013, Victor Ponta emite Decizia 233/2013, ”privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice”.
Grupul acționa sub comanda lui Gabriel Oprea, nașul lui Ponta – și căruia Ponta îi dăduse pe mână tot ce însemna apărare, siguranță, acum și combinația de anticorupție și securitate.
“GIS funcţionează în subordinea prim-ministrului şi în coordonarea viceprim-ministrului cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale“, se arată în Decizia menționată.
Mă opresc deocamdată aici. Dar voi reveni la activitatea de ”anticorupție” gestionată de Victor Ponta – evident un om de bază al Sistemului, alături de alții de lângă el… și nu numai de acolo.
***
Da, Mihai Gâdea avea dreptate - este o bombă uriaşă de presă… dar nu cea referitoare la Kovesi, ci la ceea ce se află în spatele temutei procuroare. Sistemul. Și la Victor Ponta.
O situație care impune o anchetă serioasă, cu trei aspecte clare: supunerea României unor interese altele decât cele publice, afectarea gravă a economiei private, folosirea/afectarea justiției și a serviciilor secrete.
