Educație
Ultimele știri din educație pentru profesori, studenți, elevi și părinți, știri ce țin de universitate, liceu, școală, grădiniță, legi și anunțuri de la Ministerul Educației, examene, Evaluare Națională, Bacalaureat

Profesorul nu are ceva ”magic pentru copilul ce nu are acasă un pol de respect și limită”

© Sputnik / Владимир Федоренко / Accesați arhiva multimediaExamen, Экзамен
Examen, Экзамен - Sputnik Moldova-România
Abonare
Consultantul educațional Oana Moraru explică foarte clar că ne aflăm într-o mare eroare dacă vom considera că educarea elevilor în clase ar trebui să se facă numai pe fascinație.

BUCUREȘTI, 6 mart – Sputnik, Georgiana Arsene. Elevi dezinteresați sau lecții neatrăgătoare? Care să fie motivul pentru care mulți elevi nu sunt atrași de școală și de învățătură?

La aceste întrebări a răspuns consultantul educațional Oana Moraru, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, în care explică foarte clar că profesorul nu trebuie să o țină din truc în truc pentru a menține viu interesul elevilor. Aceasta punctează un lucru extrem de important și anume, acela al educației de care elevii trebuie să beneficieze în familie.

”Am înțeles - din ce în ce mai mulți - despre educația cu blândețe, despre respectarea ritmului fiecărui copil, despre nevoile fiecăruia, și am început - unii dintre noi - să aplicăm la clasă metode mai bune, mai deschise, mai antrenante. Totuși, nicio metodă, oricât de reformistă și nicio abordare, oricât de empatică și înțelegătoare, nu vor atenua, transforma sau îmbunătăți atitudinea unui copil căruia nu i s-au dat de acasă valori și limite. Îl vor ține o vreme în șah, în echilibru oarecare, dar atât”, a scris Moraru pe pagina sa de Facebook

Consultantul educațional a explicat că suntem într-o mare eroare dacă ne imaginăm că educarea lor în clase ar trebui să se facă numai pe fascinație, atragere hipnotică spre învățare și, mai mult decât atât, că rolul profesorului este să-l "păcălească".

”Da, profesorul are câteva astfel de instrumente, dar nici unul suficient de magic pentru copilul care nu are acasă un pol de respect și limită”, a punctat Moraru.

Mai exact, un copil ce are acasă părinți nediscriminatoriu permisivi, indeciși, superprotectivi este la fel de rănit sufletește ca și cel care acasă este bătut, rușinat, pedepsit.

Paradoxal, dar și părintele care merge ”în vârful picioarelor” pe lângă copil provoacă trauma copilului.

”Să nu uităm că marile reforme ale educației în lume s-au făcut cu mulți psihologi, multă re-înțelegere a naturii umane și redefinire a responsabilității familiei/școlii”, a precizat Moraru.

Fluxul de știri
0