BUCUREȘTI, 5 martie, Sputnik, Dragoș Dumitriu. După cum se știe, ieri, atașatul militar al ambasadei române din Alger a fost găsit mort într-un hotel din Bamako, capitala statului Mali. Iată ce spune MApN, cităm din comunicat:
”Colonelul Cornel-Gheorghe Trifu, atașat al apărării român în Republica Algeriană Democratică și Populară, cu extindere în Republica Mali, aflat în misiune oficială în Bamako, Mali, a decedat, astăzi, 4 martie, în camera de hotel în care era cazat. Din primele date, ofițerul a decedat în cursul acestei dimineți, din cauze naturale. Cazul este cercetat, conform procedurilor, de autoritățile judiciare maliene”.
Conform surselor locale, colonelul român ”ar fi sosit în această sâmbătă (la Bamako) și conform jurnalului său, ar trebui să aibă o întâlnire cu ministrul apărării și șeful Statului Major General al Forțelor Armate (din Mali)”.
Misiunea lui Trifu ar fi trebuit să dureze până pe 10 martie, scriu aceleași surse.
Se pune acum o întrebare – ce se întâmplă în Mali și ce caută românii acolo?
”Trupele militare care au dat lovitura de stat - finanţate de Soros”
Nebunia din Mali a început în aceeași perioadă fatidică 2011-2012, când se petrec mai multe chestiuni ciudate în Orientul Mijlociu și Africa.
În Orient, Al Baghdadi este eliberat (la finele lui 2010) dintr-o închisoare CIA care se pare că i-a ridicat moralul și s-a apucat să pună pe picioare ISIS, ba chiar a avut și bani!
În Africa, francezii și americanii îl atacă pe Gaddafi și din debandada sângeroasă creată ”a avut ca rezultat răspândirea arsenalului lui Gaddafi pe piața neagră, înarmând majoritatea rebelilor din nord și a jihadiștilor care împânzesc acum Mali” – după cum consemna ziaristul canadian Ben Makuch de la ”Vice”.
Așa că armele ajung imediat și întâmplător la niște ”rebeli islamiști”, care atacă forțele guvernamentale din Mali, fostă colonie franceză. Guvernul din Mali acuză ”Al Qaeda”. Se întâmpla în martie 2012 și, ce să vezi, Wikileaks scoate la iveală un mesaj din căsuța de e-mail a secretarului de stat Hillary Clinton.
În e-mail, fostul consilier și director al "Policy Planning" din cadrul Departamentului de Stat, (un nucleu strategic al diplomației americane), Jake Sullivan îi scria șefei sale, Hillary Clinton, următoarele: ” AQ (Al Qaeda) este de partea noastră în Siria. În rest, lucrurile s-au petrecut așa cum ne-am așteptat în Siria”.
Sigur, Siria e… Siria, Mali e… Mali, nu-i așa? Dar Al Qaeda e același lucru – o făcătură sângeroasă, de pe urma cărora alții, mai de la vest, au profitat.
Dar, și mai interesantă este informația transmisă de una dintre cel mai serioase reviste românești ale perioadei 2012, ”Capital - revista oamenilor de afaceri”:
”Conform unor informaţii care citează BBC, trupele militare care au declanşat lovitura de stat sunt finanţate de omul de afaceri George Soros”, scris ”Capital”, pe 5 aprilie 2012, iar articolul se intitula: ”În țara în care Soros a dat lovitura de stat începe RĂZBOIUL”.
Iar războiul a început la acea dată, pentru că, la scurt timp după izbucnirea rebeliunii ”jihaddiste” francezii năvălesc în ajutor în Mali – cu trupe, avioane, tot tacâmul.
Sensurile războiului: aur, uraniu, diamante, bauxită, petrol
”Ce planuri au francezii cu Mali?”, se întreba după câteva luni, în ianuarie 2013 ziaristul de la Vice, citat mai sus. ”Intervenția actuală a francezilor în Mali s-ar putea justifica ușor prin motive umanitare, însă războiul din Irak ne-a învățat ceva important: un război are întotdeauna la bază interese economice ascunse”.
Și, ce să vezi, Mali este nu doar al treilea producător de aur din lume, dar are și rezerve mari de uraniu, diamante și alte pietre prețioase, bauxită, petrol etc. Altfel, una dintre cel mai sărace zone din lume – ca multe altele peste care a venit ”binefacerea” colonială occidentală.
”Cum invazia fiscală a entităților chineze amenință sfera tradițională de influență a Franței în Africa, războiul din Mali ajută la recuperarea puterii franceze în regiune”, mai scria cârcotașul de la ”Vice”.
Bref, de atunci, din 2012, francezii, americanii (se putea să lipsească?!) și alte state se luptă într-un război care nu se mai termină și care a incendiat Africa de nord. Un război care, așa cum vorbește toată lumea, nu are nimic comun cu dreptatea, ci cu interesele.
”Eforturile europene din Libia şi Mali s-au bucurat deja de apreciere in Washington şi au contribuit deja la întărirea legăturii transatlantice”, scria revista NATO, în 2013.
Conform unui raport ONU, 177 de persoane trimise în Mali au fost ucise din 2013 până acum, ”aceasta fiind cea mai periculoasă operațiune de menținere a păcii din lume - ultimul atac grav a avut loc pe 20 ianuarie, când jihadiştii din Mali au ucis zece căști albastre din forţele ONU şi au rănit alţi 25”, transmite Hotnews.
În aceste condiții, ce caută militarii români pe acolo?
Băsescu: ”Dacă ne vede cineva cu trupe în Mali, se înşală!”
Mai întâi, ministrul de Externe din 2013, Titus Corlățean, analiza și aprecia.
”Am exprimat în termeni foarte clari condamnarea acţiunilor teroriste (…) şi, totodată, am exprimat apreciere şi solidaritate cu intervenţiile, în primul rând provenind din partea Franţei, pentru stabilizarea situaţiei”, spunea Corlățean, în ianuarie 2013.
Mult mai versat și informat, Traian Băsescu respingea ideea trimiterii de trupe.
”Vom fi solidari cu Franţa, dar dacă ne vede cineva cu trupe în Mali se înşală”, declara Băsescu în 2013. ”Noi putem să asigurăm instructori pentru armata statului in Mali, putem face transporturi, dar nu, angajare pe pământ nu va fi” , spunea fostul președinte la cîteva zile după Corlățean, în ianuarie 2012.
Ei bine, da, România a trimis mai întâi un instructor, apoi la finele anului trecut, Iohannis a decis să-i demonstreze lui Băsescu că… el s-a înșelat! Așa că, după una dintre încinsele ședințe al CSAT, cea de la începutul lui Decembrie 2018, Iohannis făcea marea declarație:
”Ca un element de noutate, pe care vreau să îl menționez, în anul 2019, România va participa cu un detașament de elicoptere militare la misiunea multidimensională integrată ONU de stabilizare din Republica Mali, desfășurând operații de evacuare medicală, transport de trupe și echipamente și de asigurare a suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această țară”, consemna portalul militar ”Resboiu.ro”
Iar pe 20 februarie, ministrul Gabriel Leș dă detalii despre participarea trupelor în Mali:
”La solicitarea ONU și în baza hotărârii CSAT din decembrie 2018, România va participa cu un detașament de elicoptere militare la misiunea multidimensională integrată ONU de stabilizare din Republica Mali începând cu luna octombrie a acestui an - detașamentul va fi format din aproximativ 120 de persoane și șapte elicoptere (IAR 330 Puma, n.n.)”, a declarat ministrul Apărării, conform Hotnews.
Acesta este, probabil, scopul pentru care colonelul Cornel-Gheorghe Trifu se afla la Bamako, urmând a avea discuții cu ministrul Apărării pentru stabilirea diverselor detalii ale participării militare române.
O participare în slujba unor interese deloc curate – și care fac deja subiectul unor dezvăluiri de senzație, dar și a unor anchete de mari proporții care au loc în Franța.
Epilog democratic: slujim unor interese murdare
Iată, de exemplu, pe 9 februarie 2019, prestigioasa publicație ”Reseau international” publica o vastă analiză intitulată ”Soros, France and the War on Africa”, în care se aduceau grave acuze fostului președinte francez Sarkozy, unor cercuri de afaceri franceze, dar și miliardarului George Soros și ONG-urilor finanțate de acesta, care au dezinformat grav privind ”crime” ale regimului Gaddafi, justificând fals intervenția armată contra liderului libian, fapt care a dus la izbucnirea războaielor din nordul Africii.
Concluzia: încă una dintre bătăliile cărora noi ne alăturăm, cu victime și multe cheltuieli – dar, de fapt, cu toată ”egida” ONU sau NATO, nu facem decât să slujim unor interese murdare – și chiar criminale. Și pentru care mor militari români.
P.S.: Da, recunosc, numele lui Soros e sonor și atrage – și, de fapt, nume grele și interese mult mai mari meritau puse în titlul articolului, dar asta nu schimbă gradul de ticăloșie al fondului problemei.
