BUCUREȘTI, 28 feb – Sputnik, Georgiana Arsene. În raport se arată, de asemenea, că măsurile legislative recente amână încă trei ani, adică până în 2022, punerea în aplicare a cerinței legale de alocare anuală a echivalentului a 6 procente din PIB pentru educație.
Slaba performanță a sistemului de învățământ și de formare nu ajută România să recupereze decalajul față de UE. Cheltuielile pentru educație se numără printre cele mai mici din UE.
”Participarea redusă la învățământul preșcolar împiedică dezvoltarea competențelor cognitive și sociale. Rata de părăsire temporară a școlii rămâne ridicată iar nivelurile de instruire în ceea ce privește competențele de bază sunt scăzute și nu se însușesc”, se arată în Raportul de țară privind România pe 2019 al Comisiei Europene.
Raportul evidențiază și alte aspecte îngrijorătoare. Și anume, este vorba despre scăderea numărului copiilor din învățământului preuniversitar, acolo unde, în intervalul 2007-2017 s-a înregistrat o scădere cu 14 procente.
Sistemul de învățământ din țara noastră este disproporțional și în privința școlilor. Astfel, în timp ce 10% dintre școli sunt supraaglomerate, 58% dintre școli nu au capacități excedentare.
De asemenea, 38% din unitățile școlare din mediul rural au toalete exterioare, fără apă curentă și canalizare, comparativ cu 7 procente în mediul urban.
În România, numai 15,7% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani sunt înscriși la creșă, comparativ cu media din UE care este de 34%, inclusiv din cauza lipsei de creșe.
În ciuda acestor probleme, care se accentuează de la an la an, oficialii din Ministerul Educației par să nu fie prea interesați de rezolvarea lor. Ba, mai mult, elaborează măsuri de natură a bulversa întregul sistem educațional, fapt care agravează problemele existente.
