BUCUREȘTI, 10 ian – Sputnik. Din 31 ianuarie guvernul Indiei introduce tarife de 30 la sută la produsele agricole americane. E vorba de mărfuri în valoare de 857 milioane de dolari, ceea ce reprezintă peste o treime din importurile din SUA. Într-un material publicat de RIA Novosti se analizează motivele pentru care Delhi se răzbună pe Washington și de ce experții întrevăd aici “mâna Chinei”.
Anul perilor suri
Chiar dacă principalul front în războiul comercial al Washingtonului rămâne China, președintele Donald Trump a reușit să-l irite la maxim pe premierul indian, Narendra Modi.
Totul a început în luna martie, când liderul american anunțase introducerea tarifelor la oțel și aluminiu în mărime de 25 și 10 la sută. Decizia a lovit atât Rusia, China, Europa, Japonia, cât și metalurgia indiană.
În plus, India a avut de suferit și din cauza cooperării tehnico-militare cu Rusia. În aprilie, Casa Albă a introdus compania exportatoare de armament Rosoboronexport în lista sancțiunilor, în conformitate cu legea cu privire la contracararea inamicilor Americii (CAATSA), iar băncile indiene au fost nevoite să înghețe o tranșă de două miliarde de dolari destinați pentru achitarea reparației submarinului nuclear Chakra, arendat de la ruși. În caz contrar, se prefigura imposibilitatea achitării operațiunii în dolari americani.
La începutul lunii mai, Trump a anunțat ieșirea din acordul nuclear cu Iranul, promițând restabilirea sancțiunilor împotriva Teheranului și împotriva tuturor celor care vor continua să colaboreze cu autoritățile iraniene. În special, această măsură a fost îndreptată împotriva Chinei și Indiei, principalii importatori de petrol iranian.
E adevărat, președintele SUA a oferit Beijingului și Delhi o grațiere pe un termen de 180 de zile pentru căutarea noilor furnizori. Totodată, plățile urmează să fie efectuate printr-un cont escrow special. Acesta ar urma să fie deschis de țara-cumpărător, iar banii transferați în acest cont pot fi cheltuiți de Iran doar pentru mărfuri umanitare, cu aprobarea Washingtonului.
De menționat că Trump a acceptat termenul de grație nu din cauza bunătății sufletești, ci în urma unor negocieri la limită, care au durat peste o jumătate de an.
A se servi rece
Proporțiile economiei nu permit Indiei să răspundă la tarifele americane și să intre într-o confruntare deschisă cu Washingtonul, așa cum o face China (potrivit datelor Băncii Mondial, PIB-ul Indiei în anul 2017 este de 2,6 trilioane de dolari, iar al Chinei - de 12,2 trilioane).
Agresivitatea Washingtonului a avut ca rezultat trecerea Beijingului și Delhi de la confruntări economice la măsuri coordonate împotriva presiunilor SUA. Acest lucru a devenit posibil în pofida faptului că India și China, în esență, sunt niște adversari strategici în regiunea Pacifică.
Urmăriți mișcările mâinilor
Între timp, Delhi și Teheran au convenit asupra renunțării la dolari în plățile pentru petrol și au trecut din ianuarie în achitări în rupii, potrivit directorului executiv al băncii indiene de stat UCO, Shri Charan Singh.
Mai devreme, o înțelegere similară a fost încheiată și cu Rusia. La începutul lunii noiembrie, vicepremierul rus, Yuri Borisov, a anunțat că India va plăti pentru sistemele antiaeriene S-400 Triumf cu ruble. În continuare se intenționează extinderea comerțului reciproc în monede naționale și în ceea ce privește producția civilă.
În practică acest lucru presupune faptul că în pozițiile cheie India nu mai depinde de dolarul american.
Pe 21 decembrie, la New Delhi a avut loc o întrevedere între miniștrii Afacerilor Externe al Indiei, Sushma Swaraj, și al Chinei, Wang Yi. Presa a acordat puțină atenție acestui eveniment, însă, probabil, nu este o coincidență faptul că peste două săptămâni India a anunțat introducerea tarifelor vamale la merele, migdalele, alunele, lintea și năutul din SUA. Totodată, Delhi a avertizat că în viitor măsuri similare ar putea fi aplicate și în ceea ce privește producțiile din fier și oțel, acid boric, detalii pentru țevi și motociclete.
Reamintim: toamna trecută Beijing a introdus și el tarife la produsele agricole americane în mărime de 25 la sută. Această măsură a afectat fermierii care livrau grâu, porumb, produse lactate, carne de porc. Cel mai mult a avut de suferit piața soiei – exportul în China a scăzut cu 98 la sută, ceea ce a provocat o criză de suprapoducție (soia reprezenta 60 la sută din totalul produselor agricole exportate din SUA în China).
Marfa nu mai putea fi depozitată. Chiar și după ce prețul arendei hambarelor a crescut cu 40 la sută, în comparație cu anul trecut, toate acestea erau ocupate de soia care nu putea fi vândută. Fermierii au fost nevoiți să-și nimicească recolta, îngropând-o în pământ.
Acum o nouă perspectivă sumbră se întrevedere din cauza tarifelor indiene. Menționăm că statele cu cei mai mulți fermieri au reprezentat principalul bazin electoral al lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din 2016. Se pare că în anul 2020 acesta ar trebui să uite de susținerea fermierilor.
În ideea de a redresa situația, Casa Albă a organizat pentru fermieri un program de ajutorare în valoare de 15 miliarde de dolari. Totuși, din cauza divergențelor cu Trump în legătură cu construcția zidului la frontiera cu Mexic, legislatorii au refuzat să aprobe bugetul pentru anul 2019 și toate cheltuielile guvernului sunt înghețate pe o perioadă nedeterminată, inclusiv cele legate de programul de ajutorare a fermierilor.
Evident, nu este întâmplătoare apropierea din ultimul an între India și China, printr-o serie de întrevederi oficiale (cea care a avut loc pe 21 decembrie la Delhi nu a fost unica), după mai mulți ani de ostilitate și dispute teritoriale.
De acum înainte, în regiunea Asia-Pacific Washingtonului i se opune un tandem format din două mari economii, cărora le revine 20 la sută din importul și 12 la sută din exportul american. Se pare că în noul an lui Trump nu îi va fi deloc ușor să lupte pentru îmbunătățirea balanței comerțului extern.
