CHIȘINĂU, 7 ian — Sputnik. În 2013, Parlamentul Republicii Moldova a operat modificări legislative prin care data de 25 decembrie, atunci când se sărbătoreşte Crăciunul pe stil nou, a fost declarată oficial zi de odihnă.
Acest lucru a fost condiţionat de faptul că în ţară există creştini care marchează sărbătoarea conform calendarului iulian, decalat cu 13 zile faţă de cel oficial, dar și ordodocși ce se conduc după calendarul gregorian.
Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor — care era mai corect, dar nici el perfect — de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferenţă de timp de zece zile între aceste două sisteme, şi chiar între fiecare dintre ele şi calendarul solar. După această constatare, s-a simţit nevoia de îndreptare şi punere a lor lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adopta sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian". Acest calendar a fost folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole. Şi tot de calendarul iulian s-au servit şi Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paştilor.
Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile şi 6 ore şi cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute şi 46 secunde rezulta anual o diferenţă de 11 minute şi 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferenţă de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).
Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 i.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paştilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocţiul de primăvară.
Specialiştii astronomi au constatat că, şi după aceea, din 123 în 123 de ani echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. Învăţaţii vremii — în Răsărit ca şi în Apus — au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru că tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.
Pe 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian" sau „stilul nou".
Timp de 40 de zile înainte de sărbători, creștinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în ziua de Crăciun după liturghie.
În dimineaţa de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.
Republica Moldova nu este însă singura țară în care, în mod oficial, Sfânta Sărbătoare a Nașterii Domnului este prăznuită de două ori, pe stil nou și pe stil vechi. Crăciunul mai este sărbătorit de două ori în Ucraina, Belarus, Albania, Liban și, conform unor date, în Eritreea.
