BUCUREŞTI, 13 dec – Sputnik, Georgiana Arsene. La ora actuală, în România, există pârtii omologate internaţional la Poiana Braşov, Predeal, Sinaia şi Azuga. Pe acestea se pot desfăşura competiţii de nivel internaţional la schi alpin şi snowboard, a precizat Inocenţiu Voinea, a explicat, exclusiv pentru Sputnik, Inocenţiu Voinea, membru al Biroului Federal şi şeful Comisiei Mass-Media al Federaţiei Române de Schi Biatlon, adăugând că schiul nu înseamnă doar schi alpin.
„Mai trebuie să facem precizarea că domeniul schiabil (respectiv pârtiile) aparțin comunităților și se află, deci, în grija administrațiilor locale. Federația pune la dispoziție o parte din elementele de siguranță instalații de făcut zăpadă artificială și materiale de concurs și cronometraj pentru pârtiile de competiție și antrenament de performanță. Există, desigur, și multe alte pârtii de schi în țară, pentru practicarea schiului ca sport de divertisment, dar care nu face obiectul activității noastre”, a punctat sursa citată
Baze omologate pentru schi fond şi biatlon
Pentru schi fond și biatlon există două baze sportive omologate internațional situate la Cheile Grădiștei și la Predeal, cu piste asfaltate de 3,3 Km și poligoane cu 30 linii tragere funcționale atât vara cât și iarna.
„Poligonul de la Cheile Grădiștei este automatizat prin gruja federației noastre. De asemenea, complexul de schi fond și biatlon de la Cheile Grădiștei este printre puținele baze private de acest gen din lume. Mai există, de asemenea, alte două baze sportive omologate național situate la Râșnov și la Băile Harghita cu piste asfaltate pe 2,5 Km, dar cu poligoane învechite și panouri de tragere decalibrate, dar care se află în atenția noastră pentru modernizare”, a declarat Voinea.
De asemenea, pentru sărituri cu schiurile există la Râșnov un complex de 4 trambuline omologate internațional cu dimensiunile HS100, HS74, HS40 și HS20 funcționale pe tot parcursul anului, atât iarna cât și vara, complexul dispunând de instalație de transport pe cablu, tunuri de zăpadă, trompe de udat iarba, iar într-o perspectivă imediată va fi dotat cu instalație de nocturnă și cu tribune.
În ultimii 3 ani, Federația Română de Schi Biatlon a primit spre organizare mai multe competiții de nivel mondial: Campionatele Mondiale de Biatlon - vară /seniori și juniori (pentru prima dată când în România s-au organizat campionate mondiale de seniori la o disciplină sportivă), Campionatele Mondiale de probe nordice pentru juniori și tineret, iar din 2015 România a intrat în circuitul celor doar 15 țări din lume care organizează anual etape de Cupă Mondială feminină de sărituri cu schiurile. Anul acesta, în premieră, FRSB a primit spre organizare și o etapă de Cupă Mondială masculină Grand Prix de vară, la care, ca și la fete, a fost prezentă toată elita mondială a săritorilor cu schiurile, în frunte cu campionul olimpic en-titre.
„O precizare: nu mulți sunt cei care știu că spunem ”campionat” când la finalul competiției se acordă un titlu de campion (fie și la o echipă), de exemplu campionatul mondial de fotbal, cu o singură echipă campionă mondială, și ”campionate”, la plural, când în cadrul aceleiași competiții se acordă mai multe titluri de campion mondial, de exemplu Campionatele Mondiale de gimnastică, unde putem avea campion/campioană mondial la sol, la sărituri, pe echipe etc. Și în cazul schiului, vorbim de feminin/masculin și de mai multe probe de concurs în cadrul disciplinei respective”, a explicat Inocenţiu Voinea.
Sportivii care ne fac cinste
Îşi permite ţara noastră schiori de talie mondială? Răspunsul primit de la Inocenţiu Voinea nu poate decât să ne bucure şi, totodată, să ne facă mândri, pentru că acesta a explicat că România îşi permite schiori de talie mondială. În acest sens, a dat exemplul Danei Haralembie care este în circuitul Cupei Mondiale de mai multe sezoane, cel mai bun rezultat fiind un loc 11, dar şi locul 25 la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice o situează pe sportiva noastră în elita mondială a săritoarelor cu schiurile.
Alături de Dana Haralambie, există o echipă de fete care au început să se afirme în etape de Cupă Mondială: Diana Trâmbițaș, Carina Militaru, dar și alte junioare mai mici cu potențial. Rezultate relativ recente sunt titlurile de campion mondial la biatlon/vară juniori (Marius Ungureanu), la schi fond juniori (Paul Pepene secondat pe podium de Petre Hogiu), la biatlon senioare titlul de campioană europeană (Luminița Pișcoran).
„E adevărat că schiul alpin nu a adus satisfacție în ultimii ani. Avem o bază de selecție pentru marea performanță foarte mică și ne confruntăm și cu penurie de antrenori, care preferă câștigurile materiale din activitatea de monitorie în locul satisfacției întârziate a unei eventuale performanțe sportive a vreunui elev”, a menţionat sursa citată.
Referitor la etapele de Cupă Mondială, din nou facem precizarea că acestea se organizează la toate disciplinele de schi, nu doar la schiul alpin, iar Dana Haralambie străbate mapamondul din America până în Japonia la aproape toate etapele de Cupă Mondială.
Banii vorbesc?
În urmă cu câţiva ani, lumea schiului era zguduită de un scandal în centrul căruia se afla Edit Miklos, născută în România, dar care a reprezentat Ungaria la Jocurile Olimpice de la Soci. Aceasta a plecat din ţară când a simţit că nu poate progresa cu bugetul avut la dispoziţie, titra prosport.ro.
Atunci, s-a spus că un sportiv care şi-ar dori să facă un sezon de la cap la coadă în Cupa Mondială de schi alpin ar avea nevoie de cel puţin 150.000 de euro pe sezon.
Inocenţiu Voinea a lămurit acest subiect, precizând, totodată, că alocaţia bugetară a FRSB se află, din păcate, pe o pantă, situaţie întâlnită şi în cazul altor federaţii sportive.
„Cât despre Edith Miklos trebuie să știți că a fost sportiva în care FRSB a investit cel mai mult, mai mult chiar decât în biatlonista Eva Töfalvi, o sportivă cu mult mai mari performanțe și o carieră care a cuprins participarea la 6 ediții ale Jocurilor Olimpice de iarnă. Locul ocupat de Edith Miklos sub culorile Ungariei la Jocurile Olimpice de la Soci, după ce cu 4 ani înainte abandonase sub culorile României, este rodul investiției FRSB în recuperare fizică după accidentarea de la Vancouver și apoi în pregătirea sa pentru următorul ciclu olimpic, a declarat Inocenţiu Voinea.
Alocația bugetară a FRSB, ca și în cazul altor federații sportive naționale olimpice a avut un trend descendent în ultimii ani, situându-se în apropierea sumei de 7 milioane de lei. Dar FRSB a accesat și fonduri dedicate activităților de excelență, fonduri din bugetele autorităților locale dedicate sportului de preformanță pe proiect, și a atras și alte resurse financiare din mediul privat, beneficiind, de asemenea și de finanțări din partea Comitetului Olimpic și Sportiv Român, în total circa 12 milioane de lei. Din această sumă, peste jumătate a fost dedicată activității sportive, respectiv participării la competiții internaționale, în următoarea structură: 14% pentru schi alpin, 36% pentru biatlon, 17% pentru schi fond, 31% pentru schi sărituri, 2% pentru snowboard, corespunzător performanțelor obținute și a numărului de sportivi prezenți în loturile naționale pe cele 5 discipline.
„Urmare a unui program strategic pe termen mediu și lung, intitulat ”Construim pentru viitor”, FRSB a obținut în ultimul deceniu cele mai bune rezultate din istoria sa de peste 90 de ani. Și aceasta ca urmare a unei abordări manageriale care a vizat dezvoltarea infrastructurii pentru sporturile de iarnă, aducerea unor tehnicieni străini cu know-how, investiții în cercetare și recuperare medicală, implicarea mediului academic de specialitate, marketing și comunicare publică, ceea ce a dus la crearea unei imagini cu care actori importanți din mediul de afaceri au dorit să se asocieze”, a precizat oficialul.
Astfel s-a demarat programul OMV-Move and Jump, soldat cu o investiție de 10 milioane de euro în infrastructură și pregătire sportivă sau a luat naștere competiția internațională de schi alpin Children Trophy, care în acest an se află la a treia ediție și care este finanțată de asociația operatorilor în turism din Poiana Brașov.
