Potrivit cotidianului, președintele rus cunoaşte foarte bine harta politică a lumii și principalele caracteristici ale fiecărei țări. Cotidianul menţionează, ca exemplu, situația din octombrie 2017, când preşedintele a intervenit în discursul ministrului Agriculturii, Alexander Tkachev, care vorbea despre exportul de carne de porc în Indonezia, spunându-i că este o greşeală, deoarece este vorba despre o țară predominant musulmană.
„Spre deosebire de omologii săi occidentali, nu pornește niciodată de la principiul că alți lideri gândesc în același mod ca el, fiind conștient de nivelul de pregătire și de mentalitățile foarte diferite existente în culturi diferite”, scrie Le Figaro.
Ziarul deplânge faptul că, de mulți ani, spre deosebire de Putin, principalii lideri occidentali sunt „complet necunoscători în domeniul geografiei”.
„Să ne amintim că Nicolas Sarkozy și George W. Bush nu au știut diferența dintre musulmanii sunniţi și șiiți la începutul mandatului lor prezidențial, ceea ce pentru țările din Orientul Mijlociu unde a existat intervenționism [occidental] s-a dovedit a fi dramatic, aşa cum au arătat rezultatele catastrofale ale politicii lor în regiune. La fel şi actualii lideri, cum sunt Donald Trump, care confundă țările (Australia cu Austria!), sau Emmanuel Macron, care face multe gafe în materie de geografie: Guiana este o insulă sau Villeurbanne este situat în suburbiile orașului Lille”, detaliază ziarul.
Cunoştinţele slabe în domeniul geografiei, de care dau dovadă liderii occidentali, conduc la neînțelegerea unor chestiuni geostrategice importante. Le Figaro menţionează Mali ca exemplu, unde islamiștii erau considerați un pericol pentru interesele franceze, în timp ce în Siria erau un aliat puternic împotriva lui Bashar al-Assad.
Cotidianul explică situaţia prin faptul că liderii au o instrucţie slabă, precizând că geografia nu este studiată în mod obligatoriu în Statele Unite în învățământul secundar și că, în Franța, disciplina nu este pusă în evidenţă în programa şcolilor pentru elită. La aceasta se adaugă dezinteresul total față de acest subiect din partea multor lideri occidentali, care sunt mai degrabă interesaţi de chestiuni economice și financiare.
De asemenea, ziarul constată că Occidentul nu are o strategie clară pe termen lung, prin care să definească cine îi sunt dușmanii și prietenii, ce țări nu ar trebui destabilizate pentru a menține pacea în lume, care sunt relaţiile dintre forţe reale și nedorite în diferite state ale planetei.
„Se fac o mulțime de greșeli geopolitice, pentru care plătim prețul. Terorismul Statului Islamic [Daesh] constituie consecința atât a distrugerii Irakului în 2003 de către SUA, cât și a sprijinului armat acordat rebelilor în Siria”, este concluzia cotidianului.
