Educație
Ultimele știri din educație pentru profesori, studenți, elevi și părinți, știri ce țin de universitate, liceu, școală, grădiniță, legi și anunțuri de la Ministerul Educației, examene, Evaluare Națională, Bacalaureat

Absolvenţii de liceu cu cele mai modeste rezultate aleg să devină profesori

© Sputnik / Евгений Епанчинцев / Accesați arhiva multimediaExamen
Examen - Sputnik Moldova-România
Abonare
Declaraţia îi aparţine Lilianei Romaniuc, preşedintele Asociaţiei Române de Literaţie, care a făcut un bilanţ al celor 10 de ani de educaţie în România.

BUCUREŞTI, 2 dec – Sputnik, Georgiana Arsene. Profesoara Liliana Romaniuc spune că, în urmă cu o sută de ani, la cârma Educaţiei se afla doctorul Constantin Angelescu, cel care a construit peste 7000 de şcoli, iar provocările pentru educaţie au fost mari şi grele.

Şi aceasta fiindcă, o dată cu Marea Unire, a fost nevoie ca patru sisteme educaţionale diferite să se unească şi ele. O altă provocare pentru educaţie în acest centenar a reprezentat-o procentul mare de analfabeţi, alături de numărul redus de profesori.

Tocmai de aceea, în anii care au urmat Marii Uniri, procentul alocat educaţiei a fost mare. Vorbim despre 17 procente din PIB.

„Azi, la o sută de ani de la acel moment, avem alte provocări, mari şi foarte mari. Am schimbat vreo 27 de miniştri în 28 de ani, avem cel mai mic buget alocat educaţiei, la nivel european, nu avem o viziune cu privire la educaţie şi formarea tinerilor. Absolvenţii de liceu cu cele mai modeste rezultate aleg să devină profesori, iar formarea continuă este de formă – pentru credite, de cele mai multe ori, avem cel mai mic număr de tineri în învăţământul superior”, a scris dascălul Liliana Romaniuc pe pagina sa de Facebook, adăugând că, la polul opus, suntem pe primele locuri la analfabetismul funcţional, la abandonul şcolar şi la numărul tinerilor care părăsesc ţara.

Obiectivul dascălilor români ar trebui să fie, potrivit sursei citate, renunţarea la orgoliile academice şi la aducerea educaţiei pe agenda publică. Şi aceasta fiindcă există mişcări şi iniţiativă din partea mediului de afaceri, însă este nevoie şi de implicarea specialiştilor din educaţie.

„Educaţia şi cercetarea trebuie să fie proiectul nostru comun, pentru mulţi ani de acum înainte, la fel cum Unirea a fost proiectul de ţară al înaintaşilor noştri”, a precizat Romaniuc, concluzionând că tot ce trăim astăzi reprezintă „coşmarul democraţiei”.

Fluxul de știri
0