BUCUREȘTI, 26 nov – Sputnik, Daniel George Nistor. Comisia de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro va avea săptămâna viitoare, pe masa de lucru, raportul cuprinzând planul de acțiuni ce trebuie urmat.
În ce privește data efectivă de aderare, între Banca Națională și celelalte părți implicate există o divergență de opinii, care înseamnă de fapt o diferență de doi ani.
Conform celor mai recente informaţii, această Comisie va face public proiectul de trecere la euro în decembrie, iar România îşi propune să adopte euro din anul 2024. Această dată a fost anunțată recent de Guvern, prin vocea ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, recomandă anul 2026 pentru adoptarea euro.
"S-a vehiculat 2024. Ar trebui să intrăm în Mecanisul Cursurilor de Schimb (MCS 2), care nu este mai puţin exigent decât aderarea la zona euro, în 2022. Este un regim foarte pretenţios pentru economie", a afirmat Daniel Dăianu, citat de Mediafax.
Oficialul băncii centrale este în favoarea altei date, astfel încât să se evite un calendar mult prea strâns.
„Mai realistă este intrarea în 2024 în MCS 2, care nu este mai puţin exigent decât zona euro”, a susţinut Dăianu.
El merge pe varianta avansată recent de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care crede că "eforturile trebuie dozate" și că "e nociv" să forțăm termenul.
"Mai rău decât a avansa încet pe drumul convergenţei sau de a bate pasul pe loc este de a rătăci drumul. Suntem în pericolul acesta", a spus recent Isărescu.
Un scenariu de aderare la moneda unică prevede un PIB pe locuitor de 75% din media zonei euro realizat în nouă ani, dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an, sau în şase ani, cu o rată medie de 5% pe an.
În schimb, pentru un PIB pe locuitor de 80% din media ZE, cu ratele istorice de creştere din 2000-2017, ar fi necesari 11 ani, iar, dacă rata medie de creştere este 5%, perioada scade la opt ani.
