BUCUREȘTI, 8 nov - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Azi, la ora 05:47:49, INFP a transmis datele unui cutremur important, cu o magnitudine de 3.7 grade pe scara Richter. Este cel mai mare cutremur de la cel de pe 28 octombrie, de 5.8, dar sunt câteva chestiuni care cer atenție sporită.
În primul rând, cutremurul s-a produs la doar 73 kilometri adâncime, epicentrul fiind într-o zonă de la granița Vrancea – Buzău, foarte apropiată de cea a cutremurului mare – și mai puțin activă până acum, cel puțin în comparație cu zona Varlaam din Buzău.
Cutremurul de 3.7 a fost urmat, după 2 ore, de o replică de 3.5 - ceea ce e bine, pe de o parte, dar semnificativ pentru energia acumulată în acea zonă, la o adâncime foarte periculoasă.
Reamintim că seismul de 5.8 grade a avut loc la 137 m adâncime, pe când cel din 1977 a fost la circa 100.
Revenind, replica a fost la ora 07:35:40, a fost înregistrată o magnitudine de 3.5 grade pe Richter, adâncimea fiind tot de 73 de kilometri.
Iar problema nu se oprește aici. În ultimele zile s-au înregistrat alte trei seisme, în zonă foarte apropiată.
Ieri, pe 7 noiembrie, a avut loc un seism cu magnitudinea de 3.1 grade Richter, la o adâncime mai mare, de circa 95km.
Alaltăieri, 6 noiembrie, a avut loc un alt seism, cu aceeași magnitudine, 3.1, dar la adâncime apropiată de a cutremurului din 28 octombrie, mai precis la 145 kilometri.
Și, în fine, pe 5 noiembrie – aceeași magnitudine, 3.1, adâncime de 117 kilometri.
Iată aici lista transmisă de INFP.
Deci, problema prezintă aspecte complexe: primo: constanța zonei de producere, secundo – magnitudinea (energia) aproape identică, și periodicizarea seismelor acestea, produse la intervale asemănătoare – 15 – 20 de ore.
Avem practic de a face cu o agitație seismică – dar una care pare a-și conserva energia, ceea ce duce la întrebarea dacă nu cumva aceste seisme de 3 grade anunță o ”descărcare” mai puternică?
Iar ”ridicarea” nivelului de producere este o altă problemă, fiindcă zona în cauză, repet, nu a fost atât de activă până pe 28 octombrie, atenția fiind captată de agitata zonă Varlaam din Buzău.
Întrebarea subsecventă este – dacă nu cumva s-a produs o deplasare a unor subplăci și activarea unei falii la adâncimea periculoasă de 75-100 de kilometri? Să nu uităm că au fost cazuri de epicentre activate în ultimii ani, cum ar fi cel din Marea Neagră – sigur, din fericire nu cu efecte grave.
Recomand deci prudență, nu panică, dar e de observat ceea ce se întâmplă în această zonă a Vrancei.
Așa cum am mai precizat, studiile de inginerie seismică și seismologie de la Facultatea de Construcții, pe care am absolvit-o în perioada Ceaușescu, m-au învățat că nimic nu e clar în materie de seisme – nu sunt predictibile, nu sunt ciclice, dar România e o țară cu grad semnificativ de seismicitate – deci e de urmărit cu mare atenție ceea ce se petrece. Salvarea nu vine din ”preziceri” sau din exerciții cu ambulanțe, ci din activitatea profilactică – adică măsuri constructive serioase. Ori, aici sunt chestiuni greu de înțeles…
