BUCUREȘTI, 7 nov – Sputnik, Daniel George Nistor. Pe vremea comuniștilor, berea Azuga era considerată cea mai bună de pe piață, fiind mult mai căutată decât sortimentele fabricilor din Capitală, Grivița și Rahova.
Făcută cu "apă de la munte", era una din atracțiile stațiunilor de pe Valea Prahovei. "După ce terminăm traseul, bem o bere de Azuga", spuneau bucureștenii, dar și pasionații de drumeție din alte zone ale țării.
Fabrica din micuța localitate prahoveană a devenit amintire. Cine a mai trecut prin fața ei anii aceștia, mergând către pârtiile de schi ori spre potecile turistice sau drumul forestier din zonă, a văzut o clădire dărăpănată, imagine jalnică a ceea ce a fost altădată gloria industriei de bere din România.
Capitalism... demolare
Iar de acum înainte, nu vom mai vedea nici atât. Imobilul a fost demolat, iar momentul – surprins într-o poză de jurnalistul Dragoș Dumitriu.
"Capitalism la Azuga! Demolarea celebrei fabrici de bere", scrie Dumitriu, pe rețeaua de socializare Facebook.
El își varsă năduful față de cele întâmplate în această perlă a turismului românesc, amintindu-și o notă a sa din noiembrie 2014, când "niște cretini de la Primăria Azuga" au tăiat cei doi scoruși de munte din fața casei soacrei sale - "doi copaci plantați în anii 50 de bunicul soției mele, fost director la fabrica de șamotă, un om respectat de tot orașul".
Dragoș Dumitriu își încheie postarea cu o remarcă amară: "Așa erau oamenii de odinioară - plantau, construiau - spre deosebire de mulți dintre cei de azi - puși doar pe tăiat, țepuit, demolat și mințit".
Ridicată la 1870
Fabrica de bere din Azuga nu e doar o fostă întreprindere, ci o piesă din istoria României. Ea a fost construită la 1870, în vremea lui Carol I, pe terenul ce aparținea moșiei regale. Terenul, întins pe 33.000 de metri pătrați, avea să intre în proprietatea fabricii în 1936, prin cumpărare.
În 1927, capacitatea de producție (peste 107.000 hectolitri pe an) ajunge pe locul 3 în România, montându-se o nouă instalație de fierbere și punându-se în funcțiune noi pivnițe de fermentare și depozitare
După război, întreprinderea se dezvoltă puternic, în 1973 apare o nouă linie de îmbuteliere, care produce 12.000 hl/an, iar doi ani mai târziu sunt finalizate noi investiții pentru reutilare, capacitatea totală atingând 300.000 hl/an. După alți doi ani, încep lucrările de construcție pentru a doua fabrică, aceasta intrând în funcțiune în 1982.
Privatizată, vândută unui nume greu
În 1990 "Întreprinderea de Bere Azuga" se transformă în societate comercială pe acțiuni, iar în 1999 avea să fie privatizată.
O perioadă lucrurile merg bine. În 2003 este achiziționat un cazan de aburi Viessman pentru modernizarea centralei termice, iar în 2008 se parafează contractul de franciză exclusivă pentru România cu producătorul german Konig Ludwig International, pentru producția mărcilor Kaltenberg Pils și Kaltenberg Royal Lager.
În 2009, proprietarul fabricii, Valeri Moraru vinde 71% din acțiuni către Ursus Breweries, subsidiara din România a producătorului americano-sud african SABMiller. Un nume greu pe piața mondială a berii, la acel moment prezent în 80 de țări, cu branduri ca Fosters, Miller, Pilsner Urquell. Între timp (mai précis în 2016) achiziționat de multinaționala Anheuser-Busch InBev, cu sediul în Belgia.
Transformată în business imobiliar
Ciudat, însă, după câteva luni vine sfârșitul. În locul producției de bere – afaceri imobiliare.
Actionarii fostului producător de bere Bere Azuga SA au decis, într-o ședința din 15 iunie, concedierea colectivă a angajaților, încetarea activității principale, respectiv fabricarea berii, și înlocuirea acesteia cu închirierea și subinchirierea de imobile, scria wall-street.ro, într-un articol din anul 2009.
Așa s-a pus punct unei istorii de aproape un secol și jumătate. Avem fabrici de bere răspândite pe întreg teritoriul țării. Dar nu mai avem la Azuga, orașul unde curge apă curată, izvorâtă din Carpați.
