BUCUREȘTI, 7 nov - Sputnik, Dragoș Dumitriu. ”Sibiul va fi prima regiune din România care va pune în circulaţie o monedă locală - aceasta va purta numele de Sibcoin şi va fi lansată la Bucureşti pe 21 noiembrie, în cadrul programului Sibiu 2019 – Regiune Gastronomică Europeană”, scrie publicația locală Tribuna.
Deci, e vorba de un fel de simbol pentru o manifestare gastronomică, dar nu prea e de înțeles de ce o monedă trebuia să aibă acest rol? Nu se putea face o insignă, în fine mici obiect care să aibă legătură cu evenimentul?
Mai mult, pe monedă e gravată discret doar sigla ”Regiunii Gastronomice Europene”, în schimb stă scris că Sibiul ar fi ”Poarta de sud a Transilvaniei”! Deci nu ca o referire istorică, sau simbolică!
O idee cel puțin bizară în contextul actual – și mă întreb dacă în promovare se menționează că ”Sibiul va fi prima regiune din ţară ce va avea monedă locală”, cum vor reacționa separatiști notorii precum Sabin Gherman sau diverși care bat câmpii cu felurite ”autonomii”.
Dar aberația merge mai departe. ”Sibcoin”, cum e numită moneda, ”nu pune în niciun fel în discuție folosirea monedei naționale oficiale, emisă de Banca Națională și garantată de Stat sau Uniunea Europeană, în cazul Euro”, se spune în articolul din ”Tribuna”, unde însă se mai precizează un aspect:
”Moneda locală are drept scop încurajarea schimburilor locale și construcția de rețele locale/regionale de producție si comerț”, după cum arată iniţiatorii proiectului.
Deci nu e doar ceva decorativ, simbolic, ocazional, ci se dorește a fi folosită în ”schimburi locale”, ba chiar și pentru investiții: ”construcția de rețele locale/regionale de producție si comerț”!
Mai mult, în ”Tribuna” se menționează că ”există aproximativ 300 de monede locale în lume, fiind listate în Complementary Currency Resource Center” - o bază de date mondială pentru monedele locale sau regionale. Ori, în acele cazuri, nu vorbim de obiecte decorative.
Deci, atenție, treaba nu e chiar așa simplă, din multe puncte de vedere, iar complicațiile pot fi majore – chiar și numai cele economice, dacă inițiatorii fac ceea ce și-au propus – ”comerț local” și ”construcția de rețele locale/regionale de producție si comerț” – folosind ”moneda locală”!
În asemenea context, cred că ar trebui publicate sumele primite de Sibiu de la Guvernul României pentru evenimentul ”Sibiu, capitală culturală europeană”, ca să se înțeleagă că dacă orașul arată bine asta nu se datorează lui Iohannis și unor afaceriști locali, ci unui efort național, a unor cheltuieli mari, din care ”și-au făcut parte” unii de pe plan local. Vă recomand o lectură atentă a publicației ”Justițiarul”, condus de sibianul Marius Albin Marinescu.
