Mai mult, subiectele din 2018-2019, aşa cum sunt structurate, continuă linia celor de la Evaluarea Naţională, unde copiilor le sunt verificate cunoştinţele atât pe text literar, cât şi nonliterar.
În ceea ce priveşte gradul de dificultate al subiectelor pentru Bacalaureat, dascălul crede că acestea vor fi din ce în ce mai uşoare şi susţine că se încearcă, prin aceste subiecte, o abordare mai realistă, mai pragmatică.
„În secolul XXI, nu cred că cineva mai vede proba la Limba şi Literatura Română ca pe o probă în care elevul face dovada abilităţilor sale critice, de interpretare sau comentare. Testările PISA la clasele mici (14-15 ani) arată un grad foarte ridicat de analfabetism funcțional, deci nu se mai pune problema de comentare, interpretare…, când nu sunt înțelese textele la nivel lexical, darămite ideatic”, a precizat Borza, potrivit edupedu.ro.
Dascălul a explicat, de asemenea, că nu i se poate cere unui elev de liceu tehnologic, spre exemplu, să aibă capacitatea de interpretare a unui elev de la un liceu teoretic, nemaivorbind de diferenţa care ar trebui să existe între profilul real şi cel uman. În prezent, diferenţa e făcută doar de Subiectul III, primele două fiind comune.
„De fapt, există fisuri în tot sistemul, iar o cauză importantă e că nu există coerenţă şi continuitate, nu există o viziune clară pe termen lung, nu există consecvenţă”, a punctat Carmen Borza, care a adăugat că schimbarea îngrijorător de frecventă a subiectelor, a punctajului, ba chiar şi a conţinuturilor evaluate reflectă, practic, „norul de ceaţă” care acoperă învăţământul românesc în care se caută o cale de ieşire spre lumină.
Mai mult, profesoara crede că aceste schimbări nu sunt făcute neapărat cu rea credinţă, ci arată, mai degrabă, dezorientarea, totul reflectând, practic, ceea ce se petrece în societatea românească, în care tot mai mulţi îşi caută repere.
