BUCUREŞTI, 5 nov – Sputnik, Georgiana Arsene. Faptul că statul român nu integrează tinerii pe piaţa muncii aduce pierderi uriaşe care se situează, aşa cum am precizat deja, la valoarea de două miliarde de euro anual.
Potrivit datelor Camerei de Comerţ şi Industrie Română-Germane, anul trecut, din 140.000 de absolvenţi de liceu, doar 111.544 au participat la examenul de Bacalaureat, iar dintre aceştia doar 86.818 au reuşit să îl promoveze.
Toate în timp ce numai 19.400 de tineri au absolvit învăţământul profesional – sau dual – şi doar 2,5% din totalul populaţiei şcolare, reprezentând 90.200 de elevi, era înscrisă într-o formă de învăţământ de tip profesional, informează adevarul.ro, care adaugă că, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, acest tip de învăţământ este cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare.
Cu alte cuvinte, lumea nu se înghesuie la învăţământul profesional.
Statul român ar trebui să se implice
Nemţii, în schimb, pun mare accent pe învăţământul profesional, considerându-l unul dintre cei mai importanţi factori de succes ai economiei germane la nivel mondial.
Reprezentanţii mediului de afaceri sunt de părere că statul român ar trebuie să se implice şi să dezvolte învăţământul dual. Şi aceasta fiindcă pe piaţa muncii este un deficit major de angajaţi calificaţi.
„Mai cu seamă, vorbim de meserii precum sudor, zidar, mecanic, lăcătuş sau de oameni din alte zone de lucru precum servicii sau turism (ospătar, bucătar, barman, recepţioner, cameristă etc.) De pildă, angajatorii din turism se plâng că au cel mai mare deficit de forţă de muncă în ultimii 28 de ani”, a explicat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.
Nu se acoperă nici jumătate din solicitări
Conform datelor transmise de Camera de Comerţ şi Industrie Română-Germană, sistemul de învăţământ profesional din România , respectiv cel dual, nu acoperă nevoia angajatorilor. Este vorba despre faptul că în cazul învăţământului profesional numărul de locuri cerute de angajatori în şcoli a fost de 45.036, iar numărul de locuri realizat a fost de 27.909, adică jumătate.
La fel se întâmplă şi în cazul învăţământului dual, unde, din cele peste 6000 de locuri solicitate s-au creat numai 4244 de locuri în şcoli.
Profesorul universitar doctor la Departamentul de Sociologie Asistenţă Socială al Universităţii din Oradea este de părere că ar fi mai rentabilă reformarea şcolilor actuale în acord cu cerinţele angajatorilor în loc să construim altele.
„Cele existente trebuie transformate astfel încât să aibă un impact multiplicativ în economiile locale. Doar în cazul în care restructurarea se dovedeşte prea costisitoare e recomandată soluţia încurajării dezvoltării unei reţele alternative de şcoli profesionale care, astfel, în scurtă vreme va face irelevante structurile vechi”, a precizat specialistul.
