BUCUREȘTI, 31 oct – Sputnik, Daniel George Nistor. Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România - APC România, înfiinţată în anul 1990) a analizat conţinutul etichetei de la 42 sortimente de somon(afumat ți congelat) comercializate în marile structuri comerciale.
În consecință, experții au realizat o lucrare de analiză având ca obiect acest aliment.
"Mă văd în postura de a recomanda limitarea consumului de somon afumat", spune nutriționistul Dumitru Bălan, într-un articol publicat pe apc-romania.ro.
El invocă un articol publicat în anul 2006 în "Journal of Food Protection", care a evidenţiat că somonul afumat generează hidrocarburi policiclice aromatice rezultate în urma procesului de afumare.
Hidrocarburile măresc pericolul
El subliniază că somonul afumat înmagazinează cantităţi importante de histamină, neurotransmiţător supraactivat în cazul persoanelor alergice sau a celor suferinde de intoleranţă la histamină. Pentru acestea, peştele proaspăt prins şi gătit reprezintă singura opţiune care nu generează probleme de sănătate..
În privinţa peştelui congelat, nutriționistul nu a identificat vreo sursă ştiinţifică potrivit căreia somonul nu ar fi o alegere sănătoasă, ba dimpotrivă.
"Atât somonul proaspăt, cât şi cel congelat sunt opţiuni sănătoase, atât timp cât provin din surse sălbatice, somonul sălbatic de Alaska fiind şi cel mai curat. În majoritatea situaţiilor, congelarea nu distruge componenta nutriţională a somonului, proteinele, grăsimile, vitaminele liposolubile A şi D nefiind afectate", mai spune Dumitru Bălan.
Efectele negative ale aditivilor
La rândul său, Prof. univ. dr. Ion Schileru de la ASE București, atrage atenția asupra aditivilor adăugați la carnea de somon.
"Deoarece mulți consumatori manifestă reticență în achiziționarea somonului alb, se adaugă în furajele somonului de cultură aditivi de colorare a cărnii: astaxantin (E161j) și cantaxantină (E161g), așa cum se adaugă și în hrana păsărilor pentru a face ouă cu gălbenuș bine colorat sau să aibă carnea și pielea de un galben mai viu", spune Schileru.
Acești aditivi se pot face din materii prime naturale (din făină de creveți, ori din drojdie roșie uscată sau microalge), dar mai ieftin se obțin pe cale sintetică.
Profesorul de la ASE avertizează că folosirea acestor substanțe are și alte efecte, unele pozitive (astaxanthinul este un antioxidant puternic și stimulează dezvoltarea sistemelor nervoase și îmbunătățește fertilitatea și rata de creștere a peștilor), altele negative (cantaxantina se acumulează în retină la un nivel ridicat de consum; cele mai întâlnite efecte ale cantaxantinei la om sunt: anemie, diaree, greață, crampe abdominale, mâncărimi, coșuri, pierderea vederii).
