BUCUREȘTI, 26 oct – Sputnik, Daniel George Nistor. Criticile la adresa majorării salariului minim legiferat vizează "necompetitivitatea", faptul că economia nu ar putea să susțină un nivel mai mare.
Și ni se dau ca exemplu statele dezvoltate, unde angajații câștigă mai mult, pe motiv că economiile ar permite acest lucru, ceea ce nu ar fi posibil în cazul României.
Dar să facem o comparație cu două dintre cele mai puternice țări ale Uniunii Europene, Germania și Franța. Și să vedem care este Produsul Intern Brut raportat la puterea de cumpărare (PIB PPP – power purchase parity) pe cap de locuitor.
Anul trecut, România a avut un PIB PPP pe locuitor de 18.700 de euro, Germania – de 36.800 de euro, iar Franța – de 31.200 de euro, conform datelor Eurostat.
Cum se prezintă situația la salariul minim brut? În România, acesta se cifrează la 1.900 de lei (408 euro) pe lună, respectiv 4.986 euro pe an.
Germania are un salariu minim de 17.976 euro pe an, conform site-ului de specialitate countryeconomy.com.
În Franța, nivelul se ridică la 17.982 euro pe an, potrivit aceluiași site.
Cât câștigă fiecare țară din munca angajatului
Nu vom compara cifrele în sine, care ne spun că neamțul și francezul câștigă de peste trei ori cât românul (deci diferențele sunt uriașe), ci prin raportare la economiile naționale, pentru a vedea cât îi oferă fiecare țară angajatului, în funcție de posibilități.
Dacă vom raporta salariul minim anual la PIB PPP, vom observa cât îi revine celui mai prost plătit angajat, în fiecare dintre cele trei țări, din cât se produce la nivel național.
Astfel, România are un procentaj de numai 26%, în timp ce Germania are 49%, iar Franța – 57%. Sau altfel spus, economia României rămâne cu 74% după ce își plătește angajatul, cea a Germaniei cu 51%, iar cea a Franței cu numai 43%.
Este evident că francezul și neamțul cu salarii mici încasează mai mult, din economiile lor, decât românul cu salariu mic. Aceasta, deși toate cele trei țări se află în Uniunea Europeană, care în acest moment reprezintă o piață unică uriașă, atât în pe segmentul muncii cât și în celelalte domenii.
Românul care muncește pe salariu minim este răsplătit de economia țării lui pe jumătate comparativ cu omologul lui neamț sau francez.
