BUCUREȘTI, 25 oct – Sputnik, Daniel George Nistor. Autorităţile de la Bucureşti îşi finanţează tot mai costisitor datoriile, ceea ce, la un moment dat, poate atrage o intervenţie din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), a explicat Andrei Rădulescu, directorul de Analiză Macroeconomică al Băncii Transilvania (BT).
Totodată, el a arătat că aceste datorii costisitoare sunt acumulate de o economie națională tot mai mare, care devine tot mai puternică în circuitul european și mondial.
"Avem această provocare din perspectiva finanţelor publice, câtă vreme suntem cu pedala deficitului bugetar la maxima permisă de Uniunea Europeană Într-o perioadă în care am avut o accelerare a PIB-ului, noi nu am reuşit să generăm spaţiu de manevră de intervenţie", a declarat Rădulescu, potrivit Mediafax.
"Evident, dacă un şoc economic ne va lovi mâine, presiunea pe buget va fi din ce în ce mai mare şi acest lucru se resimte la nivel de costuri de finanţare", a mai spus oficialul BT.
Economii mari, datorii mari
Cu cât economia țării este mai mare, cu atât deficitele și datoriile raportate la Produsul Intern Brut (PIB) sunt mai voluminoase. De altfel, în cadrul Uniunii Europene, țările dezvoltate au în general datorii mai mari decât cele emergente.
România are o datorie guvernamentală de 34,1% din PIB, situându-se sub nivelul de 40%, la fel ca Lituania (35%), Cehia (35,3%), Letonia (36,9%) sau Estonia (cu numai 8,3%), conform celor mai recente date Eurostat.
În același timp, Germania are 61,5%, Franța 99,1%, Belgia 106,8%, Italia 133,1%.
Macroeconomistul de la BT estimează pentru România un deficit de cont de 3,9%, dar în condiţiile în care PIB-ul a crescut, apropiindu-se de 200 miliarde de euro.
"Deja nu mai suntem o economie mică, suntem o economie medie. Anul trecut, am depăşit Grecia. Avem potenţial ca, undeva spre sfârşitul deceniului viitor, când, cel mai probabil, China va deveni prima economie a lumii ca PIB, să intrăm în primele 10 economii din Uniunea Europeană, dacă accelerăm investiţiile", a afirmat Andrei Rădulescu.
El a precizat că România este încă "o economie care nu poate fi independenta de ceea ce realizează pe plan extern", în condițiile în care "se află permanent la intersecţia marilor blocuri economice".
