Corespondență din butoiul cu pulbere al Europei
Bruxelles, 24 oct, Sputnik, Daniela Porovăț. Mesajul de apărare al României dat de Iohannis în Parlamentul European a uimit multă lume care se aștepta ca președintele țării să profite de valul anti-PSD de la nivel european și să atace Guvernul la baionetă. Dimpotrivă, în acord cu liderii PPE, Iohannis a dat semnalul că o Rezoluție împotriva României în noiembrie este inoportună. Motivul este unul incredibil, dar nu lipsit de inteligență.
Sputnik a prevăzut că atacurile europene la adresa României vor naște un curent eurosceptic, lucru confirmat de ultimul eurobarometru care a consemnat o premieră în România post-aderare: creșterea la 51 la sută, adică peste jumătate, a românilor care nu cred că intrarea în UE ar fi fost un lucru bun pentru țară.
În fața acestui val de refuz al Bruxelles-ului, Iohannis și colaboratorii săi din PPE au înțeles că împing România în brațele naționalismului dacă vor continua atacurile la adresa Bucureștiului, și au făcut un pas înapoi, o mișcare mult mai deșteaptă decât insistența cu care Grupul Verzilor și al ALDE din Parlamentul European continuă să atace Guvernul PSD.
În felul acesta, Iohannis nu doar că își securizează imaginea acasă, evitând să intre în compania Monicăi Macovei și a lui Cristian Preda, detractorii României, care sunt văzuți ca adevărați trădători de țară, dar face un gest disperat de a evita ca România să intre în grupul Ungariei și al Poloniei, mai nou și al Italiei, state care sunt în conflict deschis cu instituțiile europene.
Dacă mișcarea a fost una de succes sau nu se va putea vedea la următorul eurobarometru care va măsura dacă euroscepticismul românilor a crescut sau nu. În cazul în care România va fi sancționată prin Rezoluția promisă în noiembrie, putem fi siguri că procentul de 51 la sută ar fi crescut.
Acum, prin faptul că Iohannis și PPE dau înapoi în privința izolării și pedepsirii României, s-ar putea ca euroscepticismul românilor să nu mai crească sau chiar să scadă pe fondul preluării de către București a președinției Consiliului UE, când foarte mulți oficiali străini vor veni în România și vor avea probabil un discurs mai îngăduitor față de gazde.
Mișcarea surpriză făcută de Iohannis care cu siguranță s-a consultat înainte cu liderii PPE și cu Juncker, președintele Comisiei Europene, reprezintă o contracarare clară a direcției naționaliste și suveraniste din România, încurajată chiar de la București de vicepremierul Italiei Matteo Salvini, care a înțeles că și-a găsit un nou aliat în lupta împotriva Bruxelles-ului.
Ori tocmai pentru a împiedica intrarea României în alianța țărilor rebele împotriva Uniunii Europene, Iohannis și PPE au dat înapoi și au adoptat o atitudine de păsuire față de Guvernul de la București.
Din același motiv, PPE nu l-a exclus pe Viktor Orban cu Fidesz cu tot din grupul popularilor europeni, pentru că s-a considerat că dușmanii trebuie ținuți aproape și că e preferabil ca naționalismul maghiar să fie înăuntrul unei mișcări pro-europene decât să fie alungat și să se alieze cu naționaliștii din alte țări la alegerile din 2019 care vor decide viitoarea configurație a Europei.
