BUCUREŞTI, 22 oct – Sputnik, Georgiana Arsene. Deficitul de personal din sistemul medical duce la curmarea de vieţi omeneşti. Şi nu este vorba despre cele ale pacienţilor, ci chiar despre cele ale medicilor, oameni aflaţi acolo să vegheze ca viaţa să aibă prioritate.
Din nefericire, deficitul de personal face ca medicii rămaşi să lucreze la spitalele din România să fie suprasolicitaţi, să fie nevoiţi să efectueze gărzi peste norma europeană. Acest lucru a dus la decese nu doar în gardă, ci chiar şi în sălile de operaţie, în Unitatea de Primiri Urgenţe sau în secţia de radiologie.
Medicii le transmit guvernanţilor şi parlamentarilor români că ar trebui să iniţieze şi să susţină proiectul de lege are vizează recunoaşterea orelor de gardă ca vechime în muncă, în condiţiile în care, în serviciul de gardă, spre exemplu, un medic poate fi nevoit să consulte într-o tură chiar şi 50 de pacienţi.
Medicul care nu şi-a putut salva inima…
Zilele trecute, o veste cumplită zguduia România – o parte a ţării, deoarece din partea clasei politice nu a apărut nici o reacţie până acum şi, având în vedere „antecedentele” nici nu va apărea.
Medicul cardiolog Cosana Claiciu, în vârstă de 44 de ani, s-a stins din viaţă în timpul serviciului. Aceasta era angajată la Spitalul Clinic Judeţean Arad.
Medicul a intrat de gardă sâmbătă dimineaţă la ora 7, iar după aproape o oră starea ei s-a simţit rău. Starea ei s-a înrăutăţit brusc şi a suferit un stop cardio-respirator, o echipă medicală venind de urgenţă să îi acorde primul ajutor, dar fără succes, spre disperarea colegilor de la spital, informează romanialibera.ro.
România, în criză de medici la urgenţă
La ora actuală, ţara noastră are cam 60.000 de medici, ceea ce reprezintă mult din necesarul existent la nivel naţional. Potrivit declaraţiilor medicului Gheorghe Borcean, Preşedintele Colegiului Medicilor din România, pentru acoperirea deficitului major de personal din sănătate, trebuie încurajată angajarea medicilor rezidenţi, care ar aduce „un sânge proaspăt sistemului anemic şi bolnav”.
Mai mult, sursa menţionată spune că ar trebuie să se ştie exact situaţia la nivel naţional. Bucureştiul şi împrejurimila sale este zona cu cea mai mare densitate de medici, aproape 25%, iar alte 25-30 de procente din numărul de medici lucrează în cele şase oraşe mari capitale regionale din ţară şi, astfel, restul de o treime este repartizată în cele 35-36 de judeţe.
În acest fel se creează o discrepanţă evidentă între numărul de medici raportat la numărul de locuitori.
„Este cunoscut că durata medie de viaţă a medicilor şi riscul de moarte subită este mai mare cu cât specialitatea este mai apropiată de urgenţe”, a punctat Borcean.
Revoltă: „Câţi medici trebuie să mai moară?”
Laura Zarafin este medic anestezist la un mare spital din Bucureşti şi a lansat un apel către toţi colegii medici din România.
„S-a votat în Parlament ca vârsta de pensionare pentru medici, indiferent de sex, să fie de 65 de ani, cu posibilitatea de prelungire până la 67 de ani. Eu cred că acest lucru nu este doar o simplă discriminare, ci este o prostie fără margini, poate chiar un abuz”, a precizat medicul, adăugând că aude zilnic d ecâte un coleg ce se îmbolnăveşte grav sau chiar moare în timpul serviciului, unii chiar în gardă.
Unii dintre aceştia sunt extrem de tineri, sub 50 sau 40 de ani.
„Câţi medici mai trebuie să moară pentru ca cei ce legiferează în ţara asta să înţeleagă că această meserie nu se poate face în condiţii de siguranţă peste 55-57 de ani, mai ales în anumite specialităţi care presupun un efort deosebit nu numai psihic, dar şi fizic?”, a întrebat medicul, care s-a întrebat cât vor accepta discriminarea.
Date alarmante, lipsă de soluţii
Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor din România, 52% din doctorii bucureşteni suferă de epuizare şi suprasolicitare fizică şi psihică. Nivelul sindromului burnout din Franţa este de 42 de procente, din Germania de 48 de procente, iar din Marea Britanie, de 33%.
În ultimii zece ani au murit în gardă 14 medici. Dintre aceştia, 3 erau medici cardiologi, un neurolog, un anestezist, un internist, 2 medici SMURD, 3 chirurgi, un medic de familie, un ortoped şi un psihiatru.
Dintre aceştia, cel mai tânăr avea 32 de ani, iar cel mai în vârstă – 55 de ani.
Cele mai frecvente efecte ale gărzilor în spitalele din România sunt oboseala accentuată şi teama de erori medicale.
