Corespondență din butoiul cu pulbere al Europei
BRUXELLES, 17 oct, Sputnik, Daniela Porovăț. Ultimul eurobarometru publicat de Parlamentul European arată că România a devenit eurosceptică, 51 la sută dintre români considerând că apartenența țării lor la Uniunea Europeană nu mai este un lucru bun. Faptul că o majoritate a cetățenilor României a devenit critică la adresa UE confirmă tendința prevăzută de Sputnik, care a anunțat încă de acum câteva luni că în România se naște un curent anti-UE tot mai puternic, românii apropiindu-se astfel de tendința europeană unde partidele naționaliste au o pondere tot mai mare.
Această revelație, a unei Românii care nu mai crede orbește în UE, vine și în contextul în care, după referendumul pentru familie unde valorile tradiționale au adunat 3,5 milioane de voturi, în România se pregătește lansarea unei mișcări naționaliste care să răspundă acestei direcții eurosceptice. Trebuie menționat că în același barometru 30 la sută dintre români spun că integrarea europeană nu a adus lucruri bune, iar în cazul unui vot pentru Roexit, pentru ieșirea din Uniunea, faptul că 65 la sută ar vota împotrivă lasă marja unui 35 la sută care ar putea sprijini ieșirea României din UE, o cifră imensă dacă ne raportăm la euro-optimismul românesc din momentul aderării țării la UE.
De menționat că, în același Raport, pe care îl puteți citi aici integral, România e pe locul 2 după Marea Britanie în privința nemulțumirilor privind apartenența la UE!
Însumat, o mișcare naționalistă în România s-ar putea baza pe cei 20 la sută voturi pro-referendum sau pe cei 30/35 la sută cât spune eurobarometrul că sunt cetățenii care nu văd nimic bun în integrare sau care ar dori ieșirea țării din UE. Dacă adăugăm la aceste cifre faptul că mai mult de jumătate din români nu mai văd ceva bun în apartenența României la UE, rezultă un potențial electoral foarte bun pentru orice mișcare politică naționalistă care va ști să se adreseze acestor nemulțumiri.
Momentul este cu atât mai interesant cu cât celelalte partide se zbat în certuri interne, iar noile apariții sunt alcătuite tot din oameni vechi cu denumiri noi. Succesul naționalismului în celelalte țări europene nu poate, pe de altă parte, decât să încurajeze dezvoltarea acestui curent și în România, ca și mișcările greșite pe care le face Bruxelles-ul de a ataca în mod constant România, următoarea punere la zid fiind votul pe o Rezoluție anti-românească în Parlamentul European, programată pentru luna noiembrie, în măsură să acutizeze sentimentele anti-europene.
