BUCUREȘTI, 16 oct, Sputnik, Dragoș Dumitriu. Fără îndoială, Liviu Dragnea este liderul de partid cel mai chemat în instanță din istoria de după 1990. Și asta în condițiile unor acuzații și decizii pe care presa și analiști independenți contestă justețea cauzelor sau a măsurilor luate împotriva liderului PSD.
În plus, aceste chemări în instanță sau la parchet sunt adevărate spectacole în care grupuri de presiune sunt mereu prezente, lansând insulte, acuzații și chiar amenințări la adresa lui Dragnea și a PSD. De poate afirma deci că toate demersurile justiției care în vizează pe Liviu Dragnea sunt făcute sub presiune — a străzii și a grupărilor cu interese politice.
În acest context, liderul PSD face o mișcare hotărâtă, cerând suspendarea în parte a deciziei Colegiului de Conducere a ÎCCJ prin care s-a stabilit modul de alcătuire a completelor de 5 judecători.
În cererea de chemare în judecată, în procesul pe care Dragnea l-a intentat ÎCCJ, prin Cristina Tarcea, și Colegiului de conducere al ÎCCJ, șeful PSD acuză "un act administrativ nelegal emis cu exces de putere".
"Actul administrativ ce face obiectul prezentei cauze este viciat profund prin interpretarea dată de către pârâte, peste competențele stabilite de lege, în contra prevederilor constituționale referitoare la separația puterilor în stat", scrie Dragnea, apreciind că "Motivul de nelegalitate afectează actul administrativ dedus judecății deoarece se bazează pe o interpretare arbitrară contrară legii a dispozițiilor legale".
În concluzie, Dragnea consideră că e un caz de "aplicăre selectivă a dispozițiilor legii 304/2004" ceea ce constituie un "veritabil exces de putere cu consecința anihilării rolului constituțional al uneia dintre puterile statului — cea legislativă și încălcării dreptului de acces al cetățenilor la o instanță independentă și imparțială".
În consecință, Dragnea solicită următoarele, conform DC News:
"1. Anularea în parte a hotărârii de Colegiu 89/4 din septembrie numai în ceea ce priveşte dispoziţiile normative cuprinse în litera D a acesteia deoarece este un act administrativ nelegal emis cu exces de putere"
2. Obligarea pârâtelor să adopte o Hotărâre de Colegiu cu respectarea prevederilor art. 19 alin 2(1) şi art 32 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată prin legea 207/2018, în privinţa compunerii completde judecată de 5 judecători în materie penală, în acord cu dispoziţiile legale şi limitele de competenţă stabilită prin Constituţie.
3. Până la soluţionarea cererii de anulare, suspendarea în parte a actului administrativ.
4. Sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 32 alin 1 din legea 304/2004, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că obligaţia preşedintelui ÎCCJ şi a Colegiului de conducere de a stabili numărul şi compunerea completelor de judecată este în toate cazurile la începutul fiecărui an chiar şi atunci când intervine o modificare legislativă cu aplicare imediată, iar evenimentul legislativ este plasat temporal pe parcursul anului, nu la începutul sau sfârşitul acestuia".
