BUCUREŞTI, 8 oct — Sputnik. El a răspuns la întrebări despre bombardamente și despre campania NATO împotriva guvernului fostului președinte sârb Slobodan Milosevic, în cadrul unei întâlniri cu studenții Universității din Belgrad.
"Am subliniat că am făcut acest lucru pentru a proteja civilii și pentru a opri regimul Milosevic", a spus Stoltenberg, citat de mass-media locală, susținând că localnicii au amintiri slabe despre evenimente.
Astfel, NATO dorește ca Alianța și Belgradul să "privească în viitor". Stoltenberg s-a bucurat, de asemenea, de o "relație excelentă" dintre NATO și Serbia, adăugând că blocul militar "respectă" decizia Belgradului de a nu se alătura Alianței. Totuși, el a susținut că NATO dorește să fie "partenerul" Serbiei.
El a mai spus că NATO susține "dialogul" dintre Serbia și regiunea separatistă — statul auto-proclamat Kosovo, nu numai diplomatic, ci și "sub forma KFOR" — forța internațională de menținere a păcii condusă de NATO, desfășurată în Kosovo.
Cuvintele sale au venit cam la o săptămână după ce o scurtă escaladare a tensiunilor dintre Belgrad şi Pristina a provocat vizita liderului kosovar in partea nordică a regiunii separatiste, locuită de sârbi, care refuză să recunoască autoritatea Pristinei. KFOR a rămas în mod evident inactiv în timpul incidentului, potrivit unor rapoarte, în timp ce alții au sugerat că forța condusă de NATO chiar a însoțit reprezentantul provinciei Kosovo în acea călătorie.
În martie 1999, NATO a lansat bombardamente în ceea ce a fost atunci Iugoslavia, fără susținerea Consiliului de Securitate al ONU, după ce a acuzat Belgradul de "utilizarea excesivă și disproporționată a forței" într-un conflict cu albanezii etnici musulmani din regiunea Kosovo, care şi-a declarat independența în mod unilateral nouă ani mai târziu, în 2008.
‘15 tons of depleted uranium used in 1999 Serbia bombing’ – intel legal team sues NATO https://t.co/RjtSYpOKIg pic.twitter.com/bdNTsK1kn4
— RT (@RT_com) 14 июня 2017 г.
În timpul bombardamentelor, NATO a scos "între 10 și 15 tone de uraniu sărăcit, ceea ce a provocat un dezastru ecologic major" și i-a determinat pe sârbi să dea în judecată NATO pentru acțiunile sale, legând-o de o creșterea bolilor de cancer în regiune.
"În Serbia, 33.000 de persoane se îmbolnăvesc din cauza acestui lucru în fiecare an", a spus un membru al echipei internaționale juridice care pregătea procesul în 2017. În 2015, Stoltenberg însuși și-a exprimat "regretul" pentru victimele civile în urma bombardamentelor NATO din 1999.
