BUCUREȘTI, 12 sept — Sputnik, Daniel George Nistor. Ar fi foarte frumos, idilic și nepoluant, să consumăm numai energie de la soare, dar realitatea contrazice deocamdată reveriile ecologiștilor și strategiile instituțiilor internaționale.
În primele șapte luni ale acestui an, importul de cărbune a crescut cu 23% (cel mai mare avans din domeniul resurselor de energie primară), iar producția internă a scăzut cu 10,8% (cel mai puternic declin), indică cifrele oficiale.
Un fenomen similar, dar la cote mai mici, s-a petrecut și la țiței — 14% creștere a importurilor, 2,7% scădere a producției interne.
Cea mai mare creștere salarială, în luna iulie, a fost înregistrată în extracţia cărbunelui superior şi inferior — 21,3%, după cum arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
"În anul 2017 comparativ cu 2016, s-au înregistrat creșteri a ponderii componentei termo (hidrocarburi și cărbune) precum și a componentei regenerabile", se arată în raportul pe anul trecut al companiei naționale de transport energie electrică — Transelectrica.
"Aportul componentei hidro a cunoscut scăderi. În structură, componenta termo a reprezentat 42% din mixul de producție, în timp ce producția nucleară și regenerabile au reprezentat 18% şi, respectiv 16%" — menționează raportul citat.
Ce ne arată aceste cifre? Că sistemul energetic din România are nevoie de cărbune, după ce la presiunile organismelor internationale, a pus lacătul pe numeroase exploatații miniere. Nu mai departe de anul 2015, statul român cheltuise circa 1,33 miliarde de lei pentru închiderea a 550 de mine şi cariere.
"Până acum modelul a fost cărbunele plus energiile regenerabile, modelul poate fi gaze naturale plus regenerabile. Cred că peste 10-12 ani vom vedea doar regenerabile şi instalaţii de stocare şi nimic altceva", declara anul acesta directorul departamentului energie al Băncii Mondiale, Riccardo Puliti, citat de Adevarul.ro.
Puliti estimează că în 30 de ani cărbunele va ieşi din mixul energetic.
Academicianul Ionuț Purică vine însă cu o opinie mai nuanțată.
"România nu are cu ce înlocui această producţie. Ştiu că e la modă energia regenerabilă, dar România nu-şi permite să fie la modă. Autorităţile ar trebui să găsească soluţii pentru a produce. Ar fi nemaipomenit să facem cercetare", spune Purică.
