BUCUREŞTI, 10 sept — Sputnik, Georgiana Arsene. Lucrează în sistemul de învăţământ şi a avut curaj să pună degetul pe rană. Este cazul Ancăi Radu, profesor de limba română în Cluj.
Una din problemele identificate de aceasta se referă la slaba pregătire a personalului didactic care intră în sistem, mai ales în actualele condiţii în care elevii sunt tot mai greu de gestionat, pentru că sunt schimbaţi faţă de cum erau acum 10 sau 20 de ani.
„Foarte mulţi profesori trecuţi de 40 de ani, obişnuiţi cu alt tip de elevi, se adaptează mai greu, iar de aici apar diverse conflicte. Nu putem să acuzăm tot timpul copiii, dacă tu, ca profesor, predai după aceleaşi metode de 20 de ani în care dictezi, iar elevii doar scriu, e clar că intervine o problemă", a explicat Rau, potrivit monitorulcj.ro.
Dascălul recunoaşte că o mare parte din vină o are lipsa dotărilor din şcoli, care îi îngrădesc profesorului orizonturile, întrucât acesta trebuie să se limiteze la ceea ce are.
Nici lipsa de stabilitate, generată de schimbările frecvente la conducerea Ministerului Educaţiei nu au adus un plus valoare sistemului de învăţământ. Dimpotrivă, nu există coerenţă, fiecare ministru venind cu o altă viziune.
Există un motiv pentru care nu îşi dă nimeni cu adevărat silinţa ca sistemul de învăţământ să devină unul cu adevărat performant? De ce ar avea cineva nevoie de generaţii slab pregătite? Dar de un om bolnav cine ar avea nevoie?
Profesoara spune că, dacă un om este bolnav şi prost, atunci el este mai uşor de manipulat şi nu se gândeşte la altceva, nu are idealuri de atins, ci se gândeşte doar la ziua de mâine, cum să facă să se descurce.
În tot acest timp, oamenii deştepţi şi informaţi deranjează în orice sistem, ei gândesc şi nu pot prelua orice mesaj pentru că îl trec prin filtrul raţiunii.
„Cred că există o tendinţă de a ţine şi profesorii captivi şi de a-i împiedica să semnaleze problemele din sistem, astfel încât pare că totul e roz", a precizat cadrul didactic.
La toate acestea se adaugă subfinanţarea, programa şcolară învechită, avalanşa de teme pentru acasă, mai ales pentru perioada vacanţelor, dar şi birocraţia, dascălii fiind, practic, obligaţi să facă tone de documente care nu dovedesc nimic.