BUCUREȘTI, 23 aug — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Zeci de ani, 23 August a fost Ziua Națională a României. A României Socialiste, perioada care a marcat cel mai mare avânt al dezvoltării României pe multiple planuri — dar și a unei afirmări a țării noastre pe plan internațional fără precedent.
Ei bine, acum câțiva ani, în 2011, a fost adoptată declarația de la Varșovia prin care pe 23 August se marchează "Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului" — sau mai e înțeleasă ca Ziua internațională a panglicii negre pentru a păstra vie amintirea victimelor deportărilor şi exterminărilor în masă, conform eu-events.
Comemorarea se referă la Pactul Ribbentrop — Molotov, încheiat tot pe 23 August, la 1939.
Pe vremea lui Traian Băsescu, în 2011, ideea europeană a fost deformată, România adoptând titulatura "Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului".
Scopul deformării este evident — susținerea falsului istoric — că întreaga perioadă a comunismului din România este la fel de neagră, de vinovată prin victime, constrângeri și teroarea închisorilor politice etc.
Azi, președintele României a transmis la primele ore un Mesaj, în care merge pe aceeași linie a ideologilor lui Traian Băsescu. Mai mult, el face un fel de propagandă mascată, folosind o exprimare ambiguă — adică în loc să opună ideii de totalitarism democrația, el folosește sintagma "societatea liberală".
„Astăzi, la mai bine de un secol de la instalarea primelor regimuri totalitare, putem spune, fără teama de a greși, că nicio utopie nu s-a dovedit mai sângeroasă decât fascismul și comunismul", spune președintele.
Corect, cu excepția faptului că amândouă sunt urmarea coruperii democrației și a crimelor societăților capitaliste și imperialiste — nu au fost o fantezie din prea mult bine.
"În încercarea de a crea omul nou, uzând de politici îndreptate împotriva condiției umane și construind societăți bazate exclusiv pe teroare, cele două regimuri au lăsat în urma lor milioane de victime față de care, astăzi, ne manifestăm recunoștința și compasiunea", mai spune Iohannis.
Din nou se amestecă treburile, contribuind la falsul istoric: ideea omului nou nu a fost caracteristică doar epocilor sângeroase, ci a fost aplicat și în perioada de deschidere și dezvoltare a României, după 1965, nefiind "bazat pe teroare".
"23 august este o dată fatidică în istoria României. Împărțirea sferelor de influență în Europa ca urmare a semnării, la 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov, a determinat pierderile teritoriale din anul 1940 și a grăbit calamitatea totalitară care avea să dăinuie pentru multe decenii", spune Iohannis, care continuă cu o aberație — "Anii de dictatură au condus la stagnarea economică și socială a României, iar efectele au fost vizibile în societatea românească inclusiv după căderea comunismului și tranziția către democrație".
Deci același amestec și acuzare în bloc a deceniilor comuniste, când, în realitate, România trăiește și azi de pe urma realizărilor de atunci! Iar străinii preiau și valorizează în folos propriu ce s-a realizat atunci!
Ei bine, în final, Iohnanis nu pierde prilejul de a-și ataca și adversarii politici, totul sub umbrela ipocrită a Centenarului.
"Astăzi, tentația iliberalismului este extrem de mare", preia Iohannis o teză a așa-zisei drepte europene. "Trebuie să ne facem datoria de cetățeni responsabili și să combatem orice tendință extremistă care ne poate îndepărta de valorile și principiile europene. Am putut observa, în ultima perioadă, o serie de atacuri lansate cu scopul de a fragiliza democrația românească."
Nu ne putem permite renunțarea la angajamentele asumate odată cu integrarea în Uniunea Europeană și nici o revenire la practicile care au caracterizat regimul comunist, spune Iohannis, dând de înțeles că se întâmplă așa ceva!
Iar acum urmează un apropo absolut deplasat:
"Să nu uităm că, în timpul dictaturii, distrugerea societății civile, anihilarea pluralismului politic și a drepturilor fundamentale au însemnat, de fapt, distrugerea sistematică a statului de drept".
Și, în încheiere, un nou îndemn la luptă:
"Generația actuală trebuie să rămână activă în lupta pentru apărarea democrației și a statului de drept, să-i omagieze pe cei care au făcut posibilă România de astăzi și să acționeze, cu verticalitate și bună-credință, pentru întărirea instituțiilor și consolidarea poziției statului român pe plan extern".
"Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnic în inimile noastre!", încheie președintele Mesajul, cu acest ultim îndemn căruia ne alăturăm fără rezerve.
Pentru obiectivitate, iată aici mesajul integral al președintelui României.
