BUCUREȘTI, 23 aug — Sputnik, Daniel George Nistor. Rata şomajului înregistrat la nivel naţional în iulie 2018 a fost de 3,50%, cu 0,70 puncte procentuale mai mică decât în iulie 2017.
Față de luna anterioară a intervenit o creștere de 0,02 pp, dar acest mic avans a fost influențat de înregistrarea absolvenților unităților de învățământ, după cum se arată în comunicatul publicat joi de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Numărul total de şomeri a fost, la finele lui iulie, de 305.369 persoane. Din totalul şomerilor înregistraţi, 52.439 au fost şomeri indemnizaţi şi 252.930 neindemnizaţi.
Este evident că stăm tot mai bine la acest indicativ, atât comparativ cu istoria recentă, cât și față de celelalte țări din UE, România având una dintre cele mai scăzute cote.
Nivelul redus al șomajului a fost unul dintre atu-urile premierului Viorica Dăncilă, în disputa sa cu președintele Klaus Iohannis, care acuza Guvernul, acum câteva luni, de prestație proastă.
După ce Iohannis a criticat rezultatele Guvernului, Dăncilă a replicat, printre altele, că șomajul în februarie 2018 a fost de 3,94%, cel mai mic nivel înregistrat vreodată în România.
Observăm în iulie cota a fost și mai mică, deci putem spune că la acest capitol, premierul l-a "învins" clar pe președinte, evoluțiile ulterioare confirmându-i spusele.
Nu numai datele oficiale îi dau dreptate Vioricăi Dăncilă, ci și reprezentanții mediului de afaceri.
"Pe de o parte nu mai avem forţă de muncă, deci rata şomajului este realistă (oamenii de afaceri angajează, în această situaţie, pe cine apucă, numai cine nu vrea nu se mai angajează astăzi), iar, pe de altă parte, avem o categorie de oameni (şi asta se vede din Bursa Locurilor de Muncă) căreia, deşi i se oferă zeci de mii de locuri de muncă, nu se duce să le ocupe", a declarat recent Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
A doua parte a declarației lui Pârvan relevă un adevăr îngrijorător. Managerii se plâng de o criză a forței de muncă. Aceasta, în condițiile în care milioane de români s-au dus la muncă în Vest, pe bani mai mulți.
Iar în România, salariile din piață sunt neatractive, după cum arăta un studiu întocmit chiar de PIAROM. 84 de angajați din 100 muncesc pe salarii sub 700 de euro brut, iar dintre aceștia, 46 câștigă salariul minim (circa 400 euro brut, 250 euro net) sau puțin mai mult.
Că au dreptate oamenii de afaceri ("mulți români refuză să muncească") sau lucrătorii ("salariile sunt prea mici") — e greu de stabilit, discuția fiind complicată, cu elemente relative, care depind de unghiul din care privești problema. Certă este nemulțumirea ambelor categorii de jucători din economie, stare ce nu poate fi benefice pe termen lung.
