CHIȘINĂU, 16 aug — Sputnik, Andrei Petric. Se pare că zicătoarea „Sărăcia nu este un viciu" nu mai este de actualitate în Moldova. Cetățenii țării, care în discuții private cu jurnaliștii recunosc că li s-a urât să tot aștepte, zeci de ani, viitorul fericit, preferă să voteze ”cu picioarele”.
Potrivit statisticii, 108 cetățeni apți de muncă părăsesc în fiecare zi țara. La un simplu calcul aritmetic, înmulțind această cifră cu 365 de zile, vom vedea o situație catastrofală: practic, 40 de mii de persoane care acasă nu au putut să se întrețină pe sine și nici familia, pleacă din Moldova. Doar o treime dintre ei ar mai vrea să revină.
Concetățeanul nostru Victor Crudu a vorbit într-o discuție anterioară despre motivele care l-a făcut să-și schimbe radical destinul și să plece pentru totdeauna din locurile unde și-a petrecut o bună parte din viață.
„Încă nu am împlinit nici treizeci de ani și pentru această vârstă am atins deja în Moldova anumite rezultate în sport. Însă la noi în țară rar cui îi pasă de acest domeniu. Cu banii din sport nu-ți poți întreține familia. Am încercat tot ce s-a putut, am antrenat persoane particulare, credeam că lucrurile se vor aranja. În paralel, pentru orice eventualitate, mi-am făcut pașaport românesc conștientizând că, având acest document, voi putea să-mi găsesc de lucru în Europa. S-a întâmplat că documentul mi-a prins foarte bine. Am plecat în Marea Britanie, în Lincoln. Apoi mi-am luat acolo soția și feciorul", a spus Victor.
Potrivit acestuia, anume sărăcia și disperarea, lipsa unei perspective pentru tinerii cu studii superioare și cu experiență de muncă l-au determinat nu doar pe el, ci și pe colegii săi să-și părăsească țara pentru totdeauna. Evident, de cele mai multe ori, în Marea Britanie pot face față muncilor doar cei care au o pregătire fizică adecvată. În cazul lui Victor Crudu, lucrurile stau tocmai așa.
„Știți, aici trebuie să muncești zdravăn, însă pot spune cu certitudine că anume aici m-am simțit independent în plan material. Da, obosești, depui eforturi la întreprindere la sortarea legumelor, câte 10 — 12 ore, însă știi pentru ce muncești. Mărimea salariului, comparativ cu Moldova, pare la început astronomică, însă pe urmă te obișnuiești și îți dai seama că așa trebuie să trăiască un om simplu, dar nu să-și consume nervii căutând mijloace pentru achitarea serviciilor comunale", a specificat Crudu.
Cu o tristețe vădită în voce, el menționează că știe de pe acum că nici diploma sa, nici studiile superioare nu vor fi recunoscute niciodată în Regatul Unit. Însă factorul material depășește toate chestiunile ce țin de ambiție și de perspectivele unei cariere pe care ar fi dorit să și-o construiască în Moldova.
„La fabrica de sortare a legumelor primesc până la două mii de lire sterline lunar. Acești bani îmi ajung nu doar să acopăr toate cheltuielile necesare, să-mi petrec zilele de odihnă împreună cu familia în parcul de distracții ori în altă parte, dar și să achit creditul luat de la bancă pentru casa pe care am procurat-o, în momentul în care am decis să ne stabilim aici, a subliniat Victor Crudu.
La întrebarea reporterului Sputnik dacă familia Crudu nu intenționează cumva să-și modifice decizia și să revină, totuși, la baștină, interlocutorul de la celălalt capăt al firului a făcut o pauză, după care a răspuns extrem de laconic: „În patrie vom merge din când în când și doar în ospeție…".
Victor spune că atât lui, cât și altor conaționali de-ai săi le este dor de locurile natale, însă limbajul dur al banilor este cel care dictează (rațiunii, și nu inimii) decizia severă, iar deseori chiar cruntă.
