BUCUREŞTI, 13 aug — Sputnik, Georgiana Arsene. La Bucureşti, oficialii încearcă să îi informeze pe cei care pleacă să lucreze peste hotare. Chiar şi aşa, multe cazuri ies la lumină după ani de zile de chin şi batjocură.
Româncele sunt preferate în Italia şi Spania, atunci când vine vorba de îngrijirea bătrânilor, în detrimentul imigranţilor din Maroc sau Filipine.
Unele românce au ajuns atât de cunoscute, încât sunt cerute de la o familie la alta.
În ciuda acestei cereri, banii pe care îi primesc sunt puţini. Vorbim despre o sumă situată în jurul valorii de o mie de euro, bani pentru care femeile sunt obligate să stea non stop alături de persoana pe care o îngrijesc.
"Badantele" au dreptul la o pauză de o oră sau două pe zi. În rest, viaţa lor este amanetată pentru banii pe care îi trimit acasă la familii. Pentru acest venit, femeile abandonează tot. Şi nu de puţine ori ajung victime ale abuzurilor.
Veaceslav Şaramet, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de pretutindeni, spune că aceste femei nu au, de regulă, un contract de muncă, depind foarte mult de gazda lor, adică, dacă sunt date afară, nu mai au unde să stea.
Aici intervin cele mai multe abuzuri, făcute de fiii bătrânilor îngrijiţi.
La Ministerul Românilor de Pretutindeni ajung şi cazuri greu de descris, unele abuzuri derulându-se chiar pe parcursul unui deceniu.
"Desigur, au existat şi cazuri grave, dar izolate, cum a fost cel de anul trecut din Lamezia, din sudul Italiei, unde o româncă a fost abuzată timp de 10 ani de un cetăţean italian. Am fost personal acolo, ca şi demnitar şi am observat că autorităţile italiene au tratat acest caz foarte profesionist. A fost un caz cutremurător, mai ales că sunt la mijloc şi doi copii. Primul lucru pe care mi l-a transmis această femeie a fost că vrea să aibă copiii lângă ea", a mai spus Veaceslav Şaramet, potrivit gandul.info.
Un raport al Ministerului Muncii arată că una dintre ţările europene în care se constată cele mai multe abuzuri împotriva românilor este Marea Britanie. De asemenea, la graniţa de vest, în Ungaria, există probleme de discriminare a cetăţenilor români, îndeosebi împotriva celor de etnie romă.
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are un birou al Ataşatului pe probleme de muncă şi afaceri sociale în cadrul Ambasadei României la Londra. Aici au fost semnalate cazuri de încălcare a drepturilor de muncă, sub diferite forme, precum neplata tuturor drepturilor salariale (inclusiv a indemnizaţiei de concediu), plata sub nivelul minim pe economie, concedierea nejustificată, munca la negru şi chiar exploatarea prin muncă.
La nivelul Biroului ataşatului pe probleme de muncă, în anul 2017 au fost înregistrate peste 70 de sesizări, iar în prima jumătate a anului 2018 au fost semnalate 30 de cazuri, cu privire la 57 de cetăţeni români.
Nu există statistici publice privind munca la negru a cetăţenilor străini şi nici despre numărul abuzurilor împotriva cetăţenilor străini care lucrează legal sau ilegal în Ungaria. Totuşi, este de remarcat faptul că la nivelul Ambasadei se observă o prezenţă masivă de muncitori români care lucrează la negru în Ungaria, mai ales în agricultură. Aceştia trăiesc în Ungaria fără documente de şedere şi lucrează ca zilieri prin forme simplificate sau la negru.
Aproximativ 15-20 solicitări de asistenţă din partea lucrătorilor români aflaţi pe teritoriul Regatului Ţărilor de Jos sunt aduse lunar în atenţia Biroului ataşatului pe probleme de muncă şi sociale din cadrul Ambasadei României la Haga. În majoritatea cazurilor, aceste solicitări privesc neplata drepturilor salariale sau plata acestora sub valorile stabilite prin contractele individuale sau colective de muncă, precum şi condiţiile de cazare precare puse la dispoziţie de către angajatori.
"Munca la negru este foarte rar întâlnită în Olanda", precizează Ministerul Muncii.
În anul 2017, au fost semnalate 11 cazuri de încălcare a drepturilor de muncă ale cetăţenilor români în Irlanda. În anul 2018, în atenţia Biroului ataşatului pe probleme de muncă şi sociale au fost aduse 6 cazuri care au vizat 16 cetăţeni români. Aceste cazuri au vizat încălcarea drepturilor salariale, refuzul de a elibera angajatului documente aferente relaţiei de muncă (contracte de muncă, fişe fiscale), oferirea unor condiţii improprii de muncă sau de locuire, sau chiar suspiciuni de exploatare prin muncă.
Potrivit Ministerului Muncii, situaţiile cu care se confruntă lucrătorii români în spaţiul francez derivă uneori dintr-o necunoaştere suficientă a drepturilor şi obligaţiilor contractuale, acceptarea de a presta activităţi lucrative fără forme legale, necunoaşterea organismelor responsabile pentru litigiile de muncă şi plata drepturilor salariale restante.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică din Italia (ISTAT) la 31.12.2017, în Italia, erau înregistraţi la autorităţile locale 1.190.091 cetăţeni români rezidenţi, în creştere cu 21.539 (+1,84%) faţă de 01.01.2017.
În continuare, comunitatea românească este principala comunitate străină de pe teritoriul Italiei, reprezentând 23% din totalul străinilor, fiind urmată de comunitatea albaneză 8,5% (440.465 persoane) şi cea marocană 8% (416.531 persoane).
