BUCUREȘTI, 1 aug — Sputnik. În timp ce în majoritatea statelor din Europa de Vest și de Nord numărul populației continuă să crească, în țările baltice, Balcani și fostele statele socialiste, începând cu anul 1990, numărul populației continuă să scadă. Bulgaria, spre exemplu, a pierdut în această perioadă peste 19 la sută din populație, iar Letonia această cifră este 27 la sută, se arată într-un material publicat în ziarul elvețian „Neue Zürcher Zeitung".
Un grup de sociologi în frunte cu Tomas Sobotka din Centrul Wittgenstein pentru demografie și capital uman global din Viena a analizat aceste cifre încercând să afle cauzele reducerii populației în Europa de Est. În opinia lor, una din principalele cauze a exodului de populație este migrația: după 1990, între 12-15 milioane de locuitori ai părții de Est a continentului și-au părăsit țările de origine.
Migrația de la Est la Vest
Reducerea populației Europei de Est are două aspecte: diminuarea naturală și migrația. Spre exemplu, numărul locuitorilor Letoniei din 1990 s-a redus cu 10 la sută din cauza naturale, din cauza reducerii ratei natalității și speranței de viață. Celelalte 17 la sută, în opinia sociologilor, se datorează migrației.
În Kosovo din contul ratei ridicate a natalității s-a reușit compensarea exodului populației cu 50 la sută. Prin urmare, această regiune a pierdut către anul 2017 doar 7 la sută din populație.
Statele bogate ale Europei Occidentale, în special, Elveția, Germania și Marea Britanie, la rândul lor, se confruntă în ultimii ani cu o creștere a populației. În Elveția această tendință se observă, în special, din contul migrației. Totuși, în aceste țări se observă și o creștere naturală a populației. În majoritatea statelor Europei de Vest se nasc mai mulți copii decât mor. Spre exemplu, în Suedia și Elveția. Doar în unele state, cum ar fi Germania și Italia mortalitatea depășește natalitatea.
Una din cauzele care determină oamenii să migreze, pe lângă conflictele politice, este și situația economică. Diferența între veniturile locuitorilor Europei de Est și Vest sunt foarte mari.
Potrivit datelor statistice din anul 2014, în cadrul UE, unde salariul mediu este de 25 de euro pe oră, cel mai mult câștigă danezii (52 euro pe oră).
Jumătate din populația Danemarcii câștigă mai mult, iar cea de-a doua jumătate — mai puțin de această sumă. În Germania jumătatea înstărită depășește salariul de 15,6 euro pe oră. În Letonia această cifră este de 3,35 euro, în România — 2 euro, iar în Bulgaria doar 1,67 euro. După capacitatea de cumpărare, Danemarca, de asemenea, ocupă locul de frunte, în timp ce Bulgaria — ultimul loc. Totuși, Elveția este liderul la acest capitol pe tot continentul european.
Aderarea la UE influențează migrația
Fluxul migrațional din săraca Europă de Est, spre bogata Europa de Vest s-a intensificat odată cu extinderea Uniunii Europene. Din 2004 la comunitatea europeană au aderat 13 state. Astfel, aderarea Letoniei la UE, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, a provocat un reflux puternic al forței de muncă — în primul rând, în Irlanda și Marea Britanie.
În februarie 2018, Comisia Europeană a publicat o strategie cu privire la dezvoltarea Balcanilor de Vest, care își propune să ridice nivelul de trai pentru includerea ulterioară a acestor state în componența UE. E vorba de investiții, reforme și consolidarea parteneriatului, datorită cărora la Uniunea Europeană ar putea adera Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania, Kosovo, Bosnia și Herțegovina.
În același timp, libertatea de circulație nu este unicul motiv al migrației. Astfel, România a aderat la UE în anul 2007, odată cu Bulgaria. Totuși, migrația din această țară și-a atins apogeul în perioada de după căderea regimului comunist — în anii 1992-2000. Ulterior, numărul migraților a scăzut. Majoritatea românilor, în virtutea unor afinități culturale și lingvistice au preferat Italia.
Pe termen lung, aderarea la UE ar putea avea și niște urmări pozitive pentru migrație.
"Desigur, aceasta partial a provocat un reflux al populației, însă pe un termen lung aceasta ar putea determina revenirea tineretului în țara de origine", este convins Tomas Sobotka.
Dacă datorită integrării în piața europeană se va reuși echilibrarea situației economice în țările care pierd populație, atunci acolo se vor îmbunătăți și perspectivele profesionale. Atunci, aceste regiuni ar putea deveni atractive și pentru forța de muncă din alte state. Totuși, deocamdată nu există date legate de revenirea est-europenilor în țara de origine și prognozarea acestor tendințe este imposibilă.
Situația economică forțează oamenii să plece
În primul rând, tinerii cu vârsta între 18-30 părăsesc țara din motive economice, iar când pleacă tineretul, acest lucru se răsfrânge și asupra ratei natalității. Pentru a compensa refluxul de populație, fiecare femeie ar trebui să aibă cel puțin 2,1 copii.
În același timp, diminuarea natalității devine o tendință generală. Spre exemplu, în Albania în 1990-2017 numărul copiilor care revin la o femeie s-a redus de la 3 la 1,7. În Europa Centrală, în 2016, această cifră este de 1,48, în Europa de Sud-Est — 1,58. Rata natalității a fost mai înaltă doar în Europa Occidentală — 1,8. Cel mai rar femeile nasc în Spania și Italia.
Reformele economice și perspectivele de aderare la UE la sfârșitul anilor 90 au contribuit la creșterea economică în Europa Centrală și de Est, în Balcani și țările baltice. Această dezvoltare pozitivă a influențat și rata natalității: tendința de scădere a numărului nașterilor din ultimele decenii s-a temperat. Din 2012, în majoritatea din aceste țări, natalitatea a început să crească.
Din nou se nasc tot mai mulți copii
Tomas Sobotka a numit alți doi factori care influențează pozitiv rata natalității: în primul rând, la începutul anilor 2000 a încetinit tendința femeilor de a naște la o vârstă mai înaintată. În 1988-1998 vârsta medie a femeilor care au devenit pentru prima dată mamă a crescut cu 2,6 ani. În următorul deceniu s-a înregistrat o creștere a vârstei doar cu 0,4 ani.
În al doilea rând, potrivit lui Sobotka, un rol au avut și acțiunile guvernelor statelor. Astfel, el a enumerat măsurile, care în opinia lui, au contribuit la îmbunătățirea situației demografice. În Estonia, spre exemplu, numărul de copii raportat la o femeie a crescut între 1998-2008: de la 1,28 la 1,66. În această perioadă autoritățile acestei țări au adoptat un șir de noi măsuri: din 2004 statul plătește părinților concendiul de îngrijire a copilului cu o sumă a îndemnizației echivalente ultimului salariu, înaintea ieșirii în concediul de maternitate. În afară de aceasta, în Estonia concediul de îngrijire a copilului poate fi împărțit între ambii părinți, dintre care unul poate reveni treptat la locul de muncă. Toate aceste măsuri fac nașterea de copii una mai atractivă. În același timp, Estonia este una din multitudinea de state care a luat măsuri în acest domeniu.
Multe state din Europa Centrală și de Est adoptă legi în sprijinul familiilor cu mici copii și ajută părinții să combine educația copilului cu cariera profesională.
Lipsa de încredere în viitor
În timp ce natalitatea într-o anumită perioadă va devenit una stabilă, prognozarea unor valuri de migrație nu este posibilă. Astfel, recenta criză a migrației a provocat un flux de oameni tineri, care dacă vor rămâne acolo, vor contribui la întinerirea populației. Un rol important în lipsa de încredere în viitor este legată și de ieșirea Marii Britanii din UE — Brexit.
