BUCUREȘTI, 23 iul — Sputnik, Daniel George Nistor. Pensiile private facultative (Pilonul III) sunt considerate viitorul în ce privește asigurarea unei bătrâneți liniștite.
Aceasta, pe motiv că "statul este cel mai prost administrator", iar privatul, desigur, "cel mai bun administrator".
Practic, la Pilonul III, contributorul își alege un fond și cotizează la el, așteptând ca după ce se retrage din activitate să primească o sumă lunară.
Dar cum se alimentează cu bani aceste fonduri?
Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de aproximativ 1,89 miliarde de lei, la 30 iunie 2018, în creştere cu 13,26% comparativ cu nivelul de la 30 iunie 2017, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), citate de Agerpres.
Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 1,12 miliarde de lei, respectiv 59,18%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 385,281 milioane de lei (20,36%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 122,043 milioane de lei, respectiv 6,45% din totalul activelor.
Deci pentru a supraviețui, fondurile din cadrul Pilonului III direcționează către stat cea mai mare parte din banii investiți. Deci în acest domeniu statul, cel mai prost administrator, administrează 60% din banii celor mai buni administratori.
Cât de mulți bani atrag și vehiculează aceste societăți?
Potrivit datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul III era de 1,892 miliarde de lei, la 30 iunie 2018, iar valoarea activului net era de 1,889 miliarde de lei.
Fondurile pensiilor private obligatorii (Pilonul II), unde angajații contribuie automat, pentru că așa obligă legea, nu pentru că au decis ei, atrag sumele sunt mai mari. Acestea însumau, în mai 2018, active de 42,7 miliarde lei, după cum informează Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), potrivit News.ro.
Un calcul simplu ne arată că fondurile de pensii private alimentate obligatoriu sunt de 38 de ori mai mari decât cele facultative.
Fondurile de pensii la care românii contribuie din proprie inițiativă au acumulat foarte puțini bani, iar administratorii investesc cea mai mare parte din acești foarte puțini bani în titluri de stat.
