BUCUREŞTI, 16 iun — Sputnik, Georgiana Arsene. Dar România le oferă oare acestor oameni cele necesare pentru un trai mai bun sau le aminteşte motivul pentru care au lăsat copiii cu ochii în lacrimi şi au plecat printre străini?
Mulţi spun că au găsit acelaşi sistem birocratizat excesiv, o piaţă a muncii fără perspective şi un aparat de protecţie socială care funcţionează cu dificultate.
Fraţii Pătraşcu sunt dintr-o localitate a judeţului Galaţi şi au fost plecaţi 12 ani în Italia, Germania, Cehia şi Irlanda.
Unul din ei spune că, atunci când a plecat, a mers doar să îşi cumpere o maşină. Dar socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, aşa că a ajuns să lucreze şi câte 10 ore pe zi fără nicio zi liberă în domeniul confecţiilor metalice şi sudurii, dar că, din banii puţini pe care îi câştigau, atât el cât şi fratele său, trimiteau şi acasă.
S-au întors acasă pentru că le era dor de copii. Acum, şi-au deschis un magazin.
Într-un alt sat, alţi români care au poveşti de departe. Pandele Popoiu este din satul Tuluceşti. Are 65 de ani şi a cântat pe străzile din Veneţia şi în restaurante.
A ajuns să câştige şi 150 de euro pe zi. Diabetul, însă, l-a obligat să revină în România. Aici i-a fost amputat un picior, precizează stirileprotv.ro.
„Ce să faci în România, aici? Până deschizi o afacere, eşti halit. Şpăgi, şpăgi, şpăgi peste tot. Ce să faci?", a spus Pandele Popoiu.
Acum trăieşte din pensie şi dintr-un ajutor pentru persoanele cu dizabilităţi. Ar încerca să îşi deschidă o mică afacere, dar a aflat că statul român îi va tăia indemnizaţia, aşa că a renunţat.
În acelaşi timp, peste 4 milioane de români, conform estimărilor, muncesc în alte ţări. Evită încă să revină în locul din care au plecat.
