BUCUREŞTI, 11 iul — Sputnik Georgiana Arsene. Oficialii ruşi au comunicat faptul că este aşteptată şi implicarea Uniunii Europene pentru porţiunile din România, Bulgaria şi Republica Moldova.
Informaţiile publicate recent pe site-ul oficial al Asociaţiei Mondiale a Autostrăzilor acreditează ideea că Rusia a iniţiat oficial implementarea proiectului. Acesta este cunoscut sub numele de Drumul de Centură al Mării Negre (Black Sea Ring Project).
Proiectul a fost lansat în dezbatere publică în anul 2006, la summitul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră şi a fost aprobat de toate statele membre la întâlnirea de la Istanbul din 2011, după care, din pricina adâncirii crizei mondiale, a fost trecut pe linie moartă.
După cum este prevăzut în documentaţia aprobată de OCEMN, proiectul implică realizarea unui sistem de autostrăzi cu patru benzi de circulaţie, prin care se vor lega ţările din jurul Mării Negre şi care va avea o lungime totală de aproximativ 7.140 km, informează adevarul.ro.
Ţările semnatare ale convenţiei sunt Turcia, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova, România, Grecia şi Bulgaria. În acelaşi timp, la proiect s-au alăturat şi Armenia, Azerbaijan, Albania şi Serbia, care vor fi conectate la această magistrală prin rute suplimentare.
Autostrada inelară ar urma să realizeze conexiunea dintre câteva oraşe importante, precum Istanbul şi Edirne din Turcia, Batumi şi Poti din Georgia, Novorossiysk, Rostov-pe-Don şi Taganrog din Federaţia Rusă, Mariupol, Melitopol şi Odesa din Ucraina, Chişinău din Republica Moldova, Iaşi şi Bucureşti din România, Haskovo din Bulgaria, Komotini şi Alexandroupolis în Grecia.
În România ar urma să meargă (cale de 420 de kilometri) pe traseul: frontiera cu Republica Moldova-Huşi-Bârlad-Tecuci-Focşani-Buzău-Bucureşti-Giurgiu (cu un „apendice" Huşi-Vaslui-Iaşi). De la Giurgiu sunt două două variante: prima către Istanbul şi până la Soci (via Georgia), a doua către Sofia şi apoi către Grecia, Albania şi Serbia.
Asociaţia Mondială a Autostrăzilor citează declaraţia unui purtător de cuvânt al Ministerului Transporturilor din Federaţia Rusă, potrivit căreia autoritățile s-au apucat de treabă în privinţa porţiunii de autostradă de 2.230 de kilometri ce traversează teritoriul ţării lor.
O parte importantă din autostradă deja există, ea fiind construită în cadrul pregătirilor pentru Jocurile Olimpice din iarnă de la Soci din 2014 şi pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2018, dar este nevoie de realizarea unor conexiuni pe porţiunile Krasnodar-Rostov pe Don şi Nalcik-Vladikavkaz-graniţa cu Georgia, dar şi pe alte segmente mai scurte de la graniţa cu Ucraina.
Conform sursei amintite, pe secţiunea de drum rusească viteza maximă de circulaţie va fi de 130 de km/h şi vor fi admise doar vehicule relativ „uşoare" cu o greutate de până la 12.5 tone.
Potrivit informaţiilor publicate de Asociaţia Mondială a Autostrăzilor, proiectul nu are un buget comun, ci fiecare ţară va plăti pentru propria secţiune folosind surse financiare proprii, de la Uniunea Europeană _în cazul statelor membre) sau de la organizaţii internaţionale interesate (BERD, BIRD BEI).
Iniţiativa de construire a autostrăzii inelare din jurul Mării Negre datează de la întâlnirea din 2006 a Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). Această se concentrează asupra iniţiativelor politice şi economice multilaterale din regiunea Mării Negre.
Un an mai târziu, în 2007, la Belgrad au fost semnate de către reprezentanţii oficiali ai celor 12 state membre OCEMN un acord de implementare a proiectului. Proiectul a fost aprobat în sfârşit în 2011 în cadrul reuniunii membrilor OCEMN de la Istanbul, unde şi-a rătat susţinerea faţă de acesta şi Internaţional Road Transport Union (IRU).
În 2012, Ministerul Transporturilor din România semna cu Ministerul Transporturilor din Moldova un memorandum legat de proiect, însă de atunci nu s-a mai întâmplat nimic.
În total, autostrada Inelară a Mării Negre va avea în jur de 7.140 de km şi va fi a doua din lume ca lungime, după cea inelară a Australiei care măsoară 14.500 de km.
