BUCUREȘTI, 4 iul — Sputnik. Stagnarea în relațiile româno-ruse riscă să se cronicizeze și este una contraproductivă în plan bilateral și pe un plan mult mai larg, iar prin relansarea relațiilor cu Rusia, poate deveni un liant între spațiul euroatlantic, căruia îi aparține și cel eurasiatic, al cărui promotor este Federația Rusă, consideră doctorul în istorie, Vasile Buga, coordonator al Centrului de Studii Ruse și Sovietice din cadrul Institutului Național pentru Studierea Totalitarismului al Academiei Române.
Declarația a fost făcută într-un interviu oferit portalului Vești din Rusia, cu ocazia împlinirii 15 ani de la semnarea pe 4 iulie a Tratatului privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă.
"Românii și rușii au un patrimoniu istoric de cultură și civilizație pe care nu îl pot nesocoti, dincolo de orice vicisitudini politice sau de altă natură. Prețuim deopotrivă tradițiile istorice, valorile identității naționale, ortodoxia, interferențele culturale și de civilizație româno-ruse", a declarat.
În opinia lui, pe un asemenea fundament, țările și popoarele noastre pot clădi temeinic și asigura un viitor reciproc benefic legăturilor dintre ele.
"Dar pentru aceasta, trebuie ca relațiile bilaterale să reintre pe un făgaș firesc, din care să fie eliminate ideile preconcepute, neîncrederea, înțelegerea deficitară, procesele de intenții, etichetările", consideră istoricul român.
În opinia lui Vasile Buga, tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă semnat în 2003 "a marcat un moment important în evoluția relațiilor noastre bilaterale, prin crearea cadrului politico-juridic adecvat, cu atât mai mult cu cât precedentul Tratat, semnat în iulie 1970, își încetase valabilitatea".
"Prin prevederile sale, acest Tratat oferă o baza solidă pentru dezvoltarea relațiilor politice, economice, cultural-științifice dintre cele două țări", a menționat Buga.
Profesorul a ținut să sublinieze că în ultimii 15 ani, la București, și la Moscova s-a afirmat repetat necesitatea dezvoltării de raporturi bilaterale pragmatice, "chiar dacă în practică s-a înregistrat mai degrabă un deficit de voință politică și de încredere reciprocă".
"Nivelul conlucrării politice a scăzut constant, cu efecte similare și în planul relațiilor economice", consideră el, menționând, totodată, interesul publicului românesc față de Rusia și cultura rusă.
"(…) esențial în acest moment este faptul că din relațiile româno-ruse nu s-a pierdut dorința comună de revigorare a acestor legături cu o îndelungată tradiție, așa cum o dovedește astăzi și interesul publicului din România față de Rusia actuală, manifestat, de pildă, cu prilejul Zilelor Culturii Ruse și al altor evenimente culturale și artistice organizate în țara noastră", a conchis istoricul român.
