„Operațiunea de deconspirare a Carinei Țurcan a durat mai bine de un an și a fost realizată de către angajații Departamentului de contraspionaj și Serviciului Securitate Economică al FSB. Informația prealabilă a venit prin filiera Serviciului de Informații Externe. Etapa activă a operațiunii s-a desfășurat în lunile aprilie — mai", a comunicat pentru RBK sursa dun cadrul unei structuri de forță.
Mediile de informare ruse au comunicat că moldoveanca Carina Țurcan, acuzată la Moscova de spionaj, ar poate avea legătură cu serviciul de spionaj român.
Judecătoria Lefortovo din Moscova a decis plasarea acesteia în arest preventiv pentru două luni. În cazul în care vina ei va fi dovedită, Țurcan riscă 20 de ani de închisoare.
Cum a fost urmărită Țurcan?
Inițial, SVR a comunicat că cineva ar furniza informații către România, țară membră a NATO şi al cărui partener strategic e SUA, care ar putea sta în spat. Era vorba de informație politică despre cei care lucrează cu Rusia în Ucraina, Republica Populară Donețk, Crimeea și alte regiuni unde este livrată energia electrică: cine acceptă să colaboreze, cine refuză, cu cine se poartă în general negocieri, ce probleme există, care sunt schemele.
Atunci când, în anul 2014, Ucraina intenționa să deconecteze Crimeea de la energia electrică, compania ”fiică” a Inter RAO a organizat furnizarea energiei în Ucraina, iar aceasta, la rândul său, către Crimeea. De organizarea acestei scheme s-a ocupat Carina Țurcan care cunoștea toate contactele funcționarilor ruși în Ucraina.
Ce știa spioana?
În vara anului 2014, guvernul ucrainean a declarat starea de urgență pe piața energiei electrice din țară din cauza problemelor apărute la transportul cărbunelui din Donbas și a amenințat că va limita livrările de energie electrică în Crimeea.
Ulterior, compania Inter RAO a început să exporte energie electrică în Ucraina pentru ca aceasta să poată furniza electricitatea în Crimeea: cele două țările au încheiat un contract de livrare a 1,5 GW pe parcursul anului 2015. Energia electrică era livrată în Ucraina la un preț de 2,4 ruble pentru un kwh, iar ulterior era cumpărată de la Ucraina pentru Crimeea la prețul de 2,99 ruble pentru un kwh.
Un an mai târziu, în vara anului 2015, Ucraina a refuzat oficial să plătească pentru energia electrică pe care Rusia o furniza în republicile nerecunoscute. Aceste livrări au fost trecute la pierderile normative ale Companiei energetice care deține rețelele magistrale din Rusia, care sunt acoperite din contul tarifului pentru consumatorii industriali.
Dosarul Carinei Țurcan poartă mențiunea „secret". Aceasta deține câteva cetățenii, inclusiv cea română.
Această informație a fost confirmată de ministrul de Externe al României, Teodor Meleșcanu (director al Serviciului de Informații Externe în anii 2012 — 2014).
„… are și cetățenie rusă, și moldovenească, și română. În cazul în care va fi nevoie, suntem pregătiți să îi oferim asistență consulară", a declarat anterior Meleșcanu.
Țurcan a început să depună mărturii
După reținerea Carinei Țurcan au fost efectuate percheziții și în biroul viceministrului Energeticii al Rusiei, Veaceslav Kravcenko. În acel moment, acesta nu se afla la serviciu. Percheziții au fost întreprinse și la domiciliul lui Kravcenko.
Țurcan a depus deja mărturii în care sunt vizați trei funcționari din cadrul Ministerul Energeticii, cu care a comunicat în contextul furnizării energiei electrice în republicile nerecunoscute din Donbas și în Crimeea.
Potrivit informațiilor Sputnik Moldova, Carina Țurcan a locuit în anii 90 la Chișinău și a activat în cadrul unor structuri de afaceri, iar apoi a deținut funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Centralei termoelectrice Moldovenești de la Cuciurgan, dar și președinte al Consiliului de Directori al Hidrocentralei „Moldavskaia GRĂS".
Țurcan era responsabilă în cadrul "Inter RAO EES" de subdiviziunile geografice "Moldova, Ucraina, România" și "Europa". Ea deține 36.914.877,36 acțiuni ale Inter RAO (0,0354% din capitalul social al companiei).
Carina Țurcan a avut în sarcina sa colectarea de informații care constituiau secrete de stat și s-ar face vinovată de transferarea acestora către state din Europa de Est.
